Raiffeisen Bank este prima bancă din România care ia măsuri împotriva consecinţelor legii dării în plată, sau aşa-numita lege “dai casa şi scapi de datorii”, mărind avansul necesar pentru creditul ipotecar în lei la 35% de la 15% şi nu mai finanţează programul “Prima Casă”.
Deocamdată Raiffeisen Bank este singura instituţie bancară de la noi care ia astfel de măsuri însă şeful băncii crede că vor urma şi altele. „Ar fi naiv să credem că, dacă implementăm principiul de dare în plată, asta nu ar avea un impact asupra politicii de creditare a băncilor şi sunt convins că celelalte bănci au dispus măsuri similare”, a declarat Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, citat de Digi 24.
Astfel, se îngreunează foarte mult accesul la creditele ipotecare, iar pe viitor vor fi consecinţe negative asupra pieţei construcţiilor.
Legea dării în plată a fost retrimisă în Parlament de către preşedintele Klaus Iohannis iar iniţiatorul ei, liberalul Daniel Zamfir, a redepus-o ieri la Senat, cu unele modificări şi se aşteaptă ca de la 1 februarie când va începe noua sesiune parlamentară se intre în discuţii.
Eugen Rădulescu, directorul Direcţiei de Stabilitate Financiară din BNR, a declarat că acest act normative va lovi puternic în programul Prima Casă, care ar putea dispărea.
„Despre creditul Prima Casă, v-aş propune să nu vă mai gândiţi: nu va mai exista din prima secundă şi nu va mai exista din cauză că nu va putea să fie executată garanţia statului”, a ţinut să le spune jurnaliştilor oficialul BNR.
De altfel, Banca Centrală s-a opus vehement introducerii acestei legi, care dă posibilitatea clienţilor să restituie băncii bunul ipotecat când nu mai pot plăti datoria, banca nemaiputându-se îndrepta către alte bunuri sau venituri ale debitorului, pe motiv că ar provoca o pierdere de 2-4 miliarde de lei în sistemul bancar.
Noua formă a legii privind darea în plată, aşa-numita lege „dai casa şi scapi de datorii” îi va exclude pe cei care şi-au luat locuinţe pentru afaceri. În plus, actul normativ corectat se va aplica şi persoanelor care au fost deja exectuate.
„Am depus astăzi, la Senat, amendamentele la Legea dării în plată. Am introdus sintagma de ‘consumator’ în loc de ‘persoană fizică’, ceea ce face ca profesioniştii, adică cei care au luat credit pentru afaceri, să fie excluşi”, a declarat liberalul Daniel Zamfir, iniţiator al legii aflate la reexaminare în Parlament.
Acesta spune că a modificat şi termenul până la care clientul poate notifica banca, astfel încât cele două părţi, clientul şi instituţia bancară, pot negocia timp de 30 de zile până să se ajungă la darea în plată.
Zamfir a mai spus că noua lege se va aplica şi persoanelor care au fost deja exectuate, astfel încât oamenii pot merge la instanţă să ceară sistarea propririi pe venituri.
Totodată, actul normativ se va aplica şi garanţilor împrumuturilor luate pentru cumpărarea unei case. „Avem şi propuneri de modificări de tehnică legislativă, pe care sunt convins că le vor dezbate colegii senatori şi deputaţi în comisiile de specialitate şi vom scoate cea mai bună formă. Nu vom introduce sub nicio formă plafoane sau criterii din cel puţin două motive: 1. Legea ar fi discriminatorie în acele condiţii, pentru că vorbim despre oameni îndatoraţi. O sumă mai mare contractată/datorată nu reflectă neapărat statutul social (bogat/sărac) 2. Avem referinţe despre legea dării în plată în Spania, care a devenit total inaplicabilă din cauza plafoanelor şi criteriilor restrictive din lege.
Mai mult, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în 8 octombrie 2015, prin care critică legea spaniolă şi cere Comisiei Europene să modifice Directiva şi să introducă darea în plata obligatoriu în toate ţările membre. Mai pe româneşte, nu e bun drumul pe care a mers Spania!“, a declarat Zamfir.
La jumătatea lunii trecute, preşedintele Klaus Iohannis a retrimis Parlamentului legea privind dare în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite invocând faptul că actul normativ riscă să creeze noi dificultăţi.
„Legea privind darea în plată este bine-venită, dar forma adoptată de Parlament, în loc să-i ajute pe cei care au credite imobiliare, riscă să creeze noi dificultăţi, mergând chiar până la imposibilitatea aplicării ei. Terminologia neclară, necorelarea cu legislaţia în vigoare şi crearea unor situaţii de inechitate între beneficiarii legii sunt câteva dintre problemele actului normativ. De aceea, am retrimis astăzi legea spre reexaminare Parlamentului. Este atributul Legislativului să definească mai riguros termenii folosiţi, astfel încât să fie eliminate neclarităţile şi evitate confuziile”, a scris atunci, pe Facebook, Klaus Iohannis.
Conform cererii de reexaminare, principiul dării în plată este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor. Aplicarea acestui concept este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, se arată în solicitarea preşedintelui către Parlament.
„Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime.
Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflaţi în imposibilitatea de a-şi achita creditele ipotecare pentru achiziţionarea de locuinţe şi creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are şi profunde conotaţii sociale şi pentru care soluţiile legislative trebuie să ofere celor aflaţi într-o asemenea situaţie predictibilitate şi securitate juridică.
Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor”, se mai spune în solicitare.
