Programul de guvernare al Cabinetului Cioloş a mai căpătat încă şapte pagini, ajungând astfel la 20.
Premierul desemnat a ţinut să facă adăugiri la sărăcăciosul document prezentat Parlamentului cu o zi în urmă şi care a suscitat mai multe critici, inclusiv de la asociaţii profesionale. În ceea ce priveşte partea economică a programului, se observă completări serioase la capitolele economie, turism, transporturi şi investiţii. În plus, apare timid ideea de privatizare, însă doar la capitolul legat de tehnologia informaţiei, acolo unde se înţelege că procesul de privatizare va fi reluat la Poşta Română.
Au fost scoase două puncte incluse iniţial, cel cu privire la renenegocierea MTO (medium term objective) şi s-a renunţat la crearea unui fond naţional de investiţii.
Cotidianul.ro vă prezintă noile puncte prezente în programul economic al Cabinetului Cioloş.
Stabilitate:
– Elaborarea Bugetului pe 2016 cu menținerea ţintelor de stabilitate macroeconomică. Monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare.
– Adoptarea şi implementarea măsurilor pentru asigurarea condiţiilor de creştere a convergenţei în perspectiva aderării la zona euro.
Investiţii:
– Impulsionarea investițiilor publice prin creşterea capacităţii instituţionale, inventarierea proiectelor de investiţii publice, prioritizarea şi monitorizarea lor, precum și asigurarea bugetării multianuale a proiectelor de investiții selectate; demararea proiectelor de investiţii prin Planul European de Investiţii – Planul Juncker.
– Realizarea unui plan de investiţii pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naționale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanțate atât din fonduri europene (AP) cat si din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societății civile, ministerelor de resort, specialiștilor recunoscuți la nivel național şi internaţional.
– Deblocarea și finanțarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de irigații, a infrastructurii de transport gaze, electricitate și realizarea interconectării cu rețelele europene.
Economie, mediu de afaceri și turism:
– Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investițiilor străine în domenii de vârf, crearea unei bănci naționale de dezvoltare, creșterea pieței de capital si exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabilă și sustenabilă.
– Formularea unui pachet de politici pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare și stimulare a atragerii si reintegrării românilor din diaspora.
– Continuarea procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține controlul și implementarea principiilor de guvernanță corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative.
– Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulata cu mediul de afaceri ca element cheie in elaborarea unor politici de dezvoltare durabilă.
– Creșterea numărului de vizitatori străini în România. Sectorul turismului din România înregistrează un număr din ce în ce mai mare de vizitatori străini. De asemenea, România dispune de un patrimoniu cultural și natural remarcabil. Turismul de nișă, cel cultural (precum cel legat de Festivalul Enescu), ecoturismul din Delta Dunării sunt doar din câteva din liniile de dezvoltare posibile în acest sector. Creșterea calității serviciilor, educarea și profesionalizarea personalului din turism sunt instrumente prin care aceasta dezvoltare poate fi amplificată. Investițiile în infrastructura vor sprijini și valorifica aceste eforturi. Crearea premiselor instituționale pentru atingerea unor ținte superioare de absorbție a fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014 – 2020: – Finalizarea implementării programelor pentru perioada 2007 – 2013 şi lansarea de urgenţă a tuturor programelor pentru perioada 2014 – 2020.
– Identificarea şi eliminarea lacunelor şi blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe creșterea gradului de utilizare și a calității proiectelor finanțate.
– Reactivarea Consiliului Naţional de Dezvoltare Regională, constituit conform Legii dezvoltării regionale 315/2004 care analizează și avizează proiectele mari de investiţii propuse de la nivel regional – singura structură care reuneşte autoritățile centrale și locale – pentru a discuta proiectele de dezvoltare a ţării.
– Sprijinirea beneficiarilor prin simplificarea procedurilor de implementare a proiectelor și standardizarea documentelor necesare; unificarea sistemelor, mecanismelor si procedurilor de control, regândirea prioritarilor Programului de Asistență Tehnică în sensul oferirii de sprijin activ beneficiarilor.
Fiscalitate:
– Asigurarea unui cadrul fiscal şi de reglementare care să fie stabil, predictibil, transparent. Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil.
– Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Îmbunătățirea activității ANAF în vederea continuării creşterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor și impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare și reformare a activității administrației fiscale.
Agricultură şi pescuit:
– Aplicarea eficientă a Politicii agricole comune şi a Politicii comune a pescuitului. Simplificarea procedurilor şi reducerea birocrației în special la aplicarea fondurilor europene, care să permită şi accelerarea aplicării noilor programe de finanțare din domeniile dezvoltare rurală și respectiv pescuit.
– Sistem de irigații – promovarea proiectului de lege în vederea stabilirii unui sistem de irigaţii modern şi eficient. Continuarea demersurilor la nivel european pentru obţinerea unei finanțări a proiectului de irigații din Programul de investiții Junker al Comisiei Europene.
– Regândirea sectorului de cercetare agricolă și de consultanță. Continuarea demersurilor pentru stabilirea Camerelor Agricole şi a un sistem de consultanţă eficient.
– Promovarea lanțului scurt de aprovizionare prin valorificarea resurselor la nivel local. Promovarea produselor de calitate și cu valoare adăugată mare. Cartografierea produselor autohtone în vederea identificării produselor agro-alimentare de calitate pentru protecția la nivel european.
– Stimularea înființării organizațiilor asociative de producători.
– Stabilirea de noi instrumente de finanțare (fondul mutual, scheme de creditare) pentru asigurarea fluxului financiar în agricultură. – Restructurarea și creșterea performanței în sectorul pomicol.
Energie:
– Finalizarea strategiei energetice naționale și inițierea unui proces de adoptare a acesteia prin consens politic
– Încurajarea programelor de eficiență energetică, cu precădere în sectorul rezidențial care are un potențial semnificativ de economisire a energiei. În acest sens, vor fi lansate cât mai rapid, programele operaționale din fonduri structurale care vizează sectorul energetic.
– Realizarea unei evaluări urgente a stadiului îndeplinirii obligațiilor aferente programului privind siguranța aprovizionării cu energie pentru iarna 2015-2016.
– Încurajarea producției de resurse energetice primare din surse indigene atât convenționale (cărbune, țiței, gaz natural, uraniu), cât și regenerabile.
– Continuarea interconectării sistemelor naționale de transport energie electrică și gaz natural cu Republica Moldova și celelalte state vecine.
– Stimularea tranzacțiilor cu gaz natural de o manieră centralizată și transparentă, ca modalitate de a ajuta la dezvoltarea unei piețe funcționale de profil.
– Monitorizarea îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, se va urmări promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniția un dialog cu toate părțile interesate și autoritățile cu competență în materie (Consiliul Concurenței și ANRE) pentru identificarea unei soluții de echilibru în ceea ce privește mecanismul de promovare a producției de energie regenerabilă.
Transporturi și infrastructură:
– Elaborarea planului de reformă instituțională pentru companiile din subordinea/autoritatea Ministerului Transporturilor care derulează proiecte de infrastructură majoră în domeniul transporturilor.
– Îmbunătățirea performanței economice a companiilor din subordinea/autoritatea Ministerului Transporturilor prin consolidarea sistemului de guvernanță corporativă implementat în prezent.
– Demararea elaborării Codului de Transport al României care să reglementeze următoarele domenii de interes pentru politica de transport a României și anume: Politica de finanțare a infrastructurii de transport cu obligația asigurării unui procentdin PIB pentru dezvoltarea infrastructurii de transport în conformitate cu obligațiile europene asumate precum și introducerea taxelor partajate si/sau încrucișate între sectoarele de transport ale României; Politica de tarifare și taxare a serviciilor publice din domeniul transporturilor; Politica de dezvoltare a infrastructurii de transport pentru domeniul rutier, feroviar, naval, aerian și intermodal.
– Continuitatea implementării proiectelor de infrastructură de transport din domeniul feroviar si rutier(autostrăzi și cale ferată) cu finanțare din fonduri structurale și din bugetul de stat (cofinanțare) pentru a finaliza obiectivele strategice ale României de finalizare a fostului coridor IV de transport rutier precum și a coridorului IV de transport feroviar Nord si Sud situate pe rețeaua de transport TEN-T Core.
– Asigurarea atragerii şi absorbției eficiente de fonduri structurale și/sau din împrumuturi publice contractate conform legii de la Instituțiile Financiare Internaționale pentru a dezvolta proiecte de infrastructură cuprinse în Master Planul General de Transport al României, inclusiv analiza oportunității inițierii măsurilor legale pentru activarea clauzei de reformă structurală în domeniul transporturilor pentru asigurarea de fonduri suplimentare cu încadrarea în țintele de deficit bugetar.
– Implementarea proiectelor care privesc dezvoltarea infrastructurii Aeroportului București dar și pentru dezvoltarea infrastructurii celorlalte aeroporturi de pe teritoriul României.
TIC (Tehnologia Informației și a Comunicațiilor):
– Iniţierea proiectelor din Agenda Digitală şi pregătirea unui proces de absorbţie eficientă.
– Intărirea guvernanţei corporative la Poşta Română şi Telekom la nivelul celor mai bune practici internaţionale şi continuarea proceselor de privatizare după identificarea celor mai bune opţiuni.
– Utilizarea fondurilor structurale pentru pentru dezvoltarea internetului fix de bandă largă, sprijinirea implementării proiectului RONET.
– Sprijinirea realizării interoperabilităţii la nivel naţional, coordonată cu UE pentru eficientizarea activităţilor publice în sensul oferirii de servicii digitale cetăţenilor.
– Pași concreți spre eliminarea „graniței telecom” cu Republica Moldova – Acord de roaming guvernamental.
– Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de eGuvernare.
– Sprijinirea proiectului Ghişeului Unic.
– Îmbunătăţirea normelor, procedurilor şi mecanismelor necesare MSI pentru dezvoltarea sectorului comerţului electronic.
