Noua lege a redevenţelor va fi aplicată de la 1 ianuarie 2017, cu doi ani mai târziu de când trebuia să intre în vigoare. Ministrul finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat că Parlamentul urmează să voteze proiectul în primul semestru al anului viitor. Un draft al actului normativ a fost trimis experţilor FMI, iar aceştia au făcut câteva observaţii în urmă cu trei săptămâni legate de delimitarea perimetrelor on-shore si off-shore, de impunerea anumitor limite verticale şi orizontale.
Teodorovici a spus că partea română a transmis la rândul ei propriile comentarii către Fond, urmând ca până la finele anului să aibă loc o discuţie finală cu privire la forma care va fi supusă dezbaterii publice. Conform FMI, “noul regim de impozitare a resurselor naturale avut în vedere ar trebui calibrat cu atenţie pentru a se asigura un echilibru între stimularea investiţiilor pe de o parte, şi obţinerea
de către stat a părţii ce i se cuvine din aceste venituri, pe altă parte”. Pe partea de cheltuieli, măsurile cheie de eficientizare includ: (i) demararea unor analize pilot ale cheltuielilor publice în vederea identificării posibilităţilor de câştiguri de eficienţă, (ii) punerea în aplicare şi întărirea listei de prioritizare a investiţiilor pentru a spori calitatea investiţiilor, şi (iii) finalizarea implementării la scara naţională a sistemului de control al angajamentelor, menit să îmbunătăţească gestionarea cheltuielilor.
Lipsa unei noi legi a redevenţelor petroliere a schimbat planurile mai multor investitori care intenţionau să intre pe piaţa energetică românească. Cotidianul.ro a dezvăluit că pe lista celor pe care i-am ratat se găsesc companii precum ConocoPhillips, Hupecol sau TransAtlantic Petroleum. Cu gigantul ConocoPhillips s-au purtat discuţii dar lipsa de predictibilitate i-a făcut să dea înapoi. Americanii de
la Hupecol, compania cu sediul la Huston, Texas, a mers în Croaţia, iar TransAtlantic Petroleum mai amână intrarea în România, concentrându-se pe pieţele din Turcia şi Bulgaria. Este bine cunoscut faptul că sectorul de explorare şi exploatare a hidrocarburilor implică investiţii uriaşe, de ordinul milioanelelor de dolari.
În prezent, companiile petroliere plătesc o redevenţă între 3,5% şi 13% din producţie, în funcţie de mărimea zăcământului. Aceste niveluri au fost stabilite în anul 2004, la privatizarea Petrom, fiind valabile timp de 10 ani, respectiv până la finele 2014, când Executivul trebuie să le modifice. Însă, în decembrie 2014, Victor Ponta a argumentat decizia Guvernului de a prelungi actualul sistem de redevenţe
petroliere şi nu de a-l schimbă pentru mai mulţi bani la buget cu faptul că nu pot fi operate modificări „peste noapte”, deşi Guvernul a început de un an discuţiile pe această temă cu firmele petroliere. Acum patru luni, şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duţu, declara că la jumătatea lui august va fi gata o variantă legislativă privind redevenţele. Conform acestuia, noul sistem va cuprinde redevenţele, dar şi un supra-impozit pe profitul realizat de companii din activitatea de extracţie la petrol şi gaze, precum şi o serie de deduceri pentru investiţiile realizate pe acest segment „Noile redevenţe vor intra în vigoare în ianuarie.
La acest proiect de lege se lucrează încă de anul trecut. Operatorii vor taxe mai mici, reprezentanţii statului vor taxe mai mari, trebuie să găsim un echilibru“, a spus şeful ANRM. El a precizat că societăţile care vor face explorări/exploatări la mare adâncime în largul mării, precum şi companiile cărora le vor fi concesionate perimetre epuizate vor beneficia de reduceri ale unor taxe. „Va trebui să facem o
delimitare între zăcămintele exploate pe uscat şi cele din largul mării, dar mai ales pe zăcămintele depletate (epuizate, n.r.). Acestea din urmă sunt zăcăminte care necesită costuri mai mari raportat la cantitatea de produs petrolier extras.
Aceste activităţi ar trebui stimulate prin pârghii fiscale, de exemplu prin deduceri pentru investiţii.
Vorbim de reducerea unor taxe în funcţie de calitatea zăcământului. Pentru că altfel ele nu devin tentante pentru operatori. Perimetrele au potenţial, dar costurile de extracţie sunt relativ mari. În ceea ce priveşte perimetrele la mare adâncime, în largul mării, la acestea se lucrează cu tehnologie sofisticată, lucrul este foarte greu. Şi distanţele faţă de ţărm sunt mari, avem de exemplu perimetrul Neptun care
se află la 170 km de ţărm“, a precizat Duţu.
La sfârșitul lunii mai, Dan Manolescu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, anunța că Guvernul va trimite Parlamentului, în luna septembrie, un proiect de lege privind redevenţele în sectorul petrolului şi gazelor, care va include şi un impozit pe profitul din exploatare şi deduceri pentru investiţii. „Intenţionăm ca veniturile colectate prin noul sistem să fie cel puţin la nivelul celor actuale. Proiectul va
fi trimis Parlamentului în septembrie, când parlamentarii se vor întoarce din vacanţa de vară”, a spus Manolescu.
Statul român a colectat anul trecut redevenţe în valoare de 1,34 de miliarde de lei (302 milioane de euro), cu 10% mai mult decât în 2013, creşterea fiind susţinută mai ales de scumpirea producţiei interne de gaze naturale ca urmare a aplicării calendarului de liberalizare. Cea mai mare parte a sumelor colectate de stat sub formă de redevenţe vine din producţia de petrol şi gaze, cei mai importanţi
plătitori fiind Petrom şi Romgaz. Redevenţele petroliere se calculează că procent din valoarea producţiei astfel că valoarea acestora este dependentă de evoluţia preţului la petrol şi gaze.
