Tabloul economic al României: Deficitul, datoria și soluțiile pentru redresare

Anul 2024 a adus provocări economice semnificative pentru România, evidențiind vulnerabilitățile structurale ale economiei naționale. Deficitul bugetar, ajuns la 8% din PIB, în contextul unei creșteri economice anemice de 1,4%, a atras atenția asupra unei probleme fundamentale: nivelul extrem de scăzut al veniturilor bugetare, se arată într-un studiu Cartel Alfa.

Dimensiunea reală a crizei economice

La prima vedere, cheltuielile publice sunt deseori considerate vinovate pentru deficitul bugetar alarmant. Totuși, o analiză comparativă cu alte țări europene arată o altă realitate. Veniturile bugetare ale României, care reprezintă doar 33,7% din PIB, sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE). Această situație plasează România alături de state mici precum Malta sau Irlanda, care beneficiază de modele economice diferite, adaptate pentru atragerea capitalului internațional.

Pe de altă parte, cheltuielile publice sunt de 40,3% din PIB, mult sub media europeană de 49%. Acest dezechilibru evidențiază o problemă sistemică, nu o criză provocată de cheltuieli excesive. În loc să fie un motor al investițiilor publice, bugetul României este blocat într-un cerc vicios al subfinanțării.

Cauzele fundamentale ale deficitului bugetar

1. Venituri scăzute din taxe și impozite România are una dintre cele mai slabe rate de colectare a TVA din UE. Aproape 36,7% din TVA-ul potențial nu este colectat, ceea ce echivalează cu pierderi de miliarde de euro anual. Această ineficiență fiscală este rezultatul unor politici fiscale fragmentate, infrastructurii digitale insuficient dezvoltate și lipsei de voință politică pentru a combate evaziunea fiscală la scară largă.
2. Facilități fiscale excesive Politicile fiscale favorabile companiilor mari au dus la o scădere dramatică a veniturilor bugetare. Deductibilitățile, scutirile și facilitățile oferite unor sectoare strategice nu au fost însoțite de un control riguros asupra impactului lor economic. Astfel, aceste facilități au contribuit mai mult la golirea bugetului decât la dezvoltarea economiei.
3. Creșterile recente ale salariilor și pensiilor În ultimii ani, majorările salariilor și pensiilor au fost implementate pentru a combate inegalitățile sociale, dar ele au pus o presiune adițională pe un buget deja fragil. Aceste măsuri, deși necesare într-o societate cu disparități profunde, nu au fost acompaniate de o creștere proporțională a veniturilor fiscale.

Datoria publică: un pericol în ascensiune

La finalul anului 2024, datoria publică a României a atins 56,1% din PIB, depășind pentru prima dată pragul de 50% stabilit de legislația fiscală internă. Deși încă sub media UE de 80,8%, ritmul rapid de creștere al datoriei este alarmant.

Dobânzile plătite pentru finanțarea datoriei au devenit o povară majoră, ajungând la 5,5% din cheltuielile totale ale administrației publice. Această situație este agravată de percepția de instabilitate politică, care a menținut randamentele obligațiunilor de stat la niveluri ridicate, chiar și în contextul unor reduceri ale dobânzii de politică monetară efectuate de Banca Națională a României (BNR).

Performanța economică și dezechilibrele structurale

Creșterea economică modestă din 2024, de doar 1,4%, a fost alimentată aproape exclusiv de consumul privat. Totuși, exporturile au scăzut considerabil, accentuând dezechilibrul comercial. Această dinamică subliniază slăbiciunea structurală a economiei, care depinde prea mult de consum și prea puțin de investiții și exporturi.

Previziunile pentru anii 2025 și 2026 sunt mai optimiste, cu o creștere estimată a PIB-ului de 2,5%, respectiv 2,9%. Această revenire va fi susținută de o cerere externă în creștere, investiții publice mai consistente și implementarea unor reforme structurale promise de autorități.

**Demontarea miturilor: „Statul cheltuie prea mult”

O percepție frecventă în rândul publicului și al unor analiști economici este că statul cheltuie în mod excesiv. Totuși, datele arată contrariul. Cheltuielile salariale ale României, de 10,1% din PIB, sunt perfect aliniate cu media UE. Mai mult, salariile din sectorul public, deși mai mari decât cele din privat, reflectă dezechilibrele unei piețe a muncii fragmentate, unde negocierile colective sunt aproape inexistente.

Cheltuielile pentru investiții publice sunt încă la un nivel scăzut și nu reușesc să compenseze lipsurile din infrastructură, sănătate și educație. În timp ce alte state europene prioritizează aceste sectoare, România continuă să se bazeze pe finanțări externe pentru proiecte strategice.

Soluții pentru redresare economică

Pentru a aborda aceste provocări, experții recomandă un set de măsuri bine fundamentate:

1. Creșterea gradului de colectare fiscală Combaterea evaziunii fiscale trebuie să devină o prioritate națională. Investițiile în digitalizarea ANAF, alături de controale mai eficiente, pot aduce venituri suplimentare semnificative.
2. Introducerea unui sistem de impozitare progresivă O reformă fiscală echitabilă ar putea reduce presiunea asupra categoriilor vulnerabile și ar aduce mai multe resurse de la cei cu venituri ridicate. Acest model este aplicat cu succes în majoritatea statelor europene.
3. Reforma cheltuielilor publice Alocarea mai eficientă a resurselor publice trebuie să devină o prioritate. Cheltuielile neproductive ar trebui reduse, în timp ce investițiile în educație, sănătate și infrastructură ar trebui majorate.
4. Promovarea stabilității politice Un climat politic previzibil este esențial pentru atragerea investitorilor și reducerea costurilor de finanțare. Stabilitatea și continuitatea politicilor economice vor spori încrederea piețelor.
5. Stimularea investițiilor private și externe Crearea unui mediu de afaceri mai favorabil și reducerea birocrației sunt esențiale pentru atragerea de capital și pentru impulsionarea creșterii economice.