Tabloul economic al României: Deficitul, datoria și soluțiile pentru redresare

La finalul anului 2024, datoria publică a României a atins 56,1% din PIB, depășind pentru prima dată pragul de 50% stabilit de legislația fiscală internă.

Tabloul economic al României: Deficitul, datoria și soluțiile pentru redresare

La finalul anului 2024, datoria publică a României a atins 56,1% din PIB, depășind pentru prima dată pragul de 50% stabilit de legislația fiscală internă.

 

 

Anul 2024 a adus provocări economice semnificative pentru România, evidențiind vulnerabilitățile structurale ale economiei naționale. Deficitul bugetar, ajuns la 8% din PIB, în contextul unei creșteri economice anemice de 1,4%, a atras atenția asupra unei probleme fundamentale: nivelul extrem de scăzut al veniturilor bugetare, se arată într-un studiu Cartel Alfa.

Dimensiunea reală a crizei economice

La prima vedere, cheltuielile publice sunt deseori considerate vinovate pentru deficitul bugetar alarmant. Totuși, o analiză comparativă cu alte țări europene arată o altă realitate. Veniturile bugetare ale României, care reprezintă doar 33,7% din PIB, sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană (UE). Această situație plasează România alături de state mici precum Malta sau Irlanda, care beneficiază de modele economice diferite, adaptate pentru atragerea capitalului internațional.

Pe de altă parte, cheltuielile publice sunt de 40,3% din PIB, mult sub media europeană de 49%. Acest dezechilibru evidențiază o problemă sistemică, nu o criză provocată de cheltuieli excesive. În loc să fie un motor al investițiilor publice, bugetul României este blocat într-un cerc vicios al subfinanțării.

Cauzele fundamentale ale deficitului bugetar

  1. Venituri scăzute din taxe și impozite România are una dintre cele mai slabe rate de colectare a TVA din UE. Aproape 36,7% din TVA-ul potențial nu este colectat, ceea ce echivalează cu pierderi de miliarde de euro anual. Această ineficiență fiscală este rezultatul unor politici fiscale fragmentate, infrastructurii digitale insuficient dezvoltate și lipsei de voință politică pentru a combate evaziunea fiscală la scară largă.
  2. Facilități fiscale excesive Politicile fiscale favorabile companiilor mari au dus la o scădere dramatică a veniturilor bugetare. Deductibilitățile, scutirile și facilitățile oferite unor sectoare strategice nu au fost însoțite de un control riguros asupra impactului lor economic. Astfel, aceste facilități au contribuit mai mult la golirea bugetului decât la dezvoltarea economiei.
  3. Creșterile recente ale salariilor și pensiilor În ultimii ani, majorările salariilor și pensiilor au fost implementate pentru a combate inegalitățile sociale, dar ele au pus o presiune adițională pe un buget deja fragil. Aceste măsuri, deși necesare într-o societate cu disparități profunde, nu au fost acompaniate de o creștere proporțională a veniturilor fiscale.

Datoria publică: un pericol în ascensiune

La finalul anului 2024, datoria publică a României a atins 56,1% din PIB, depășind pentru prima dată pragul de 50% stabilit de legislația fiscală internă. Deși încă sub media UE de 80,8%, ritmul rapid de creștere al datoriei este alarmant.

Dobânzile plătite pentru finanțarea datoriei au devenit o povară majoră, ajungând la 5,5% din cheltuielile totale ale administrației publice. Această situație este agravată de percepția de instabilitate politică, care a menținut randamentele obligațiunilor de stat la niveluri ridicate, chiar și în contextul unor reduceri ale dobânzii de politică monetară efectuate de Banca Națională a României (BNR).

Performanța economică și dezechilibrele structurale

Creșterea economică modestă din 2024, de doar 1,4%, a fost alimentată aproape exclusiv de consumul privat. Totuși, exporturile au scăzut considerabil, accentuând dezechilibrul comercial. Această dinamică subliniază slăbiciunea structurală a economiei, care depinde prea mult de consum și prea puțin de investiții și exporturi.

Previziunile pentru anii 2025 și 2026 sunt mai optimiste, cu o creștere estimată a PIB-ului de 2,5%, respectiv 2,9%. Această revenire va fi susținută de o cerere externă în creștere, investiții publice mai consistente și implementarea unor reforme structurale promise de autorități.

**Demontarea miturilor: „Statul cheltuie prea mult”

O percepție frecventă în rândul publicului și al unor analiști economici este că statul cheltuie în mod excesiv. Totuși, datele arată contrariul. Cheltuielile salariale ale României, de 10,1% din PIB, sunt perfect aliniate cu media UE. Mai mult, salariile din sectorul public, deși mai mari decât cele din privat, reflectă dezechilibrele unei piețe a muncii fragmentate, unde negocierile colective sunt aproape inexistente.

Cheltuielile pentru investiții publice sunt încă la un nivel scăzut și nu reușesc să compenseze lipsurile din infrastructură, sănătate și educație. În timp ce alte state europene prioritizează aceste sectoare, România continuă să se bazeze pe finanțări externe pentru proiecte strategice.

Soluții pentru redresare economică

Pentru a aborda aceste provocări, experții recomandă un set de măsuri bine fundamentate:

  1. Creșterea gradului de colectare fiscală Combaterea evaziunii fiscale trebuie să devină o prioritate națională. Investițiile în digitalizarea ANAF, alături de controale mai eficiente, pot aduce venituri suplimentare semnificative.
  2. Introducerea unui sistem de impozitare progresivă O reformă fiscală echitabilă ar putea reduce presiunea asupra categoriilor vulnerabile și ar aduce mai multe resurse de la cei cu venituri ridicate. Acest model este aplicat cu succes în majoritatea statelor europene.
  3. Reforma cheltuielilor publice Alocarea mai eficientă a resurselor publice trebuie să devină o prioritate. Cheltuielile neproductive ar trebui reduse, în timp ce investițiile în educație, sănătate și infrastructură ar trebui majorate.
  4. Promovarea stabilității politice Un climat politic previzibil este esențial pentru atragerea investitorilor și reducerea costurilor de finanțare. Stabilitatea și continuitatea politicilor economice vor spori încrederea piețelor.
  5. Stimularea investițiilor private și externe Crearea unui mediu de afaceri mai favorabil și reducerea birocrației sunt esențiale pentru atragerea de capital și pentru impulsionarea creșterii economice.
Distribuie articolul pe:

15 comentarii

  1. se pare ca economia nu mai intereseaza, acum Romania este specializata pe salvarea dezertorilor ucranieni…si se lauda cu asta prin alte ziare.

  2. @01364/Sotii Ceausescu au fost impuscati de securistii, militarii si militienii tradatori si alogenii la indemnul Ocultei Mondial Khazare pentru a putea stapanii Romania. Daca te-ai documenta ai vedea ca complotistii de la varf erau din gasca vrejurile ciuntite.

  3. Nu voi l-ati impuscat pe Ceausescu care v-a lasat tara fara datorii? Ba mai mult, aveati de incasat. Dar v-ati inghesuit sa votati nemti si francezi sa va conduca. Romanii de rand nu erau buni pentru voi. Si acum tot aceeasi gandire aveti.

  4. fara nici o indoiala…deja si freaca mainile si deja au parcelat o…MOLDOVA SI stie GHESEFTARU..CASTIGATOR…acestab are …-STEIN..IN COADA..CUNOSTINTEN VECHI …RELTII NOI…

  5. Păi simplu bre.. Oprești importurile nejustificate,. Pîna ai grîne faci paine acasă ,.Reducerea administrației de stat,. 300 parlamentari, Primarul doar două mandate și salar fix, fără manager de localitate,.Justiția sub control financiar și cu pedepse pentru magistații care produc pagube,.Poliția și organele cu 50% trimiși acasă,.nu fac afaceri de nici un fel, nu vînd și nu cumpără nimic.. Fără prefecții și consilii județene ci divanul primarilor regiunii autonome,. Și mai am idei de nu pe gratis..

  6. Patrupedele astia de politicieni ,chiar nu inteleg ca poporul nu ii mai vrea ,ne-am saturat de ei timp de 35 de ani in care ne-au vindut tara strainilor si au indatorato la bancile straine .Acum incearca tot ei sa ne bage intr-un razboi si sa il mai suportam la Cotroceni pe acest tradator de tara si popor !

  7. Cata vreme omite principala cauza (cresterea cheltuielilor militare) studiul nu face nici cat pretul hartiei pe care e tiparit.

  8. nu exista solutii pina nu stapinim ce-i al nostru de drept. asta cu masuri si reforme e vrajeala de prost gust pentru hotii si mincinosii de la putere. hotii isi asund furaciunea sub reforme.

  9. Soluții ar fi soluția salină, frecția la piciorul din lemn recuperat, sapă din cauciuc reșapat și altele asemenea.Să-i privim pe ăi de gâlgâie și bâlbâie aiureli cu morgă de oameni dăștepți și serioși și ne dăm seama că-i putem înlocui cu succes cu primate bărbierite care ne-ar costa infinit mai puțin la aceleași rezultate, dacă nu cumva chiar mai bune.Nu poți aștepta ceva bun de la o oligarhie de yesmeni cărora li se dă la șchimb pentru loialitate card blanche la furat fară limită.

  10. Deficitul si datoriile tarii noastre au fost facute de clasele politice ,iar solutia de redresare este una singura : eliminarea de la guvernare al acestor clase politice ,altfel astia vor continua sa ne indatoreze si mai mult !

  11. Si mai grav: majoritatea tinerilor a fost alungata din tara de tradatori. Acum, sub scuza ca nu au forta de munca aduc emigranti sa-i inlocuiasca. Nu au miscat niciun deget pentru repatrierea romanilor goniti.. Totul conform planului..
    Si daca credeti, ca e doar teoria conspiratiei, verificati. Firmele ofera 3-4mii salriu romanilor. Pentru acelasi job, platesc 6-7000 emigrantilor plus cazare..
    In SUA, Microsoft, Google si alte coorporatii au impus salarii mai mici cu minim 10% pentru barbatii albi.. ore cine o fi in spatele acestui atac?
    Alaltaieri, autoritatea fiscala din romania, a ordonat bancilor sa angajeze mai multi transgenderi si elgebetei in posturile de conducere. si sa raporteze nivelu de salarii pe categorii: barbati, femei, nebuni.. si nu carecumva sa fie mai mari salariile barbatilor.

  12. Deci,
    La cauze apar salariile si pensiile iar solutia ar fi impozitul progresiv.
    Tot la cauze apare ” Politicile fiscale favorabile companiilor mari au dus la o scădere dramatică a veniturilor bugetare. „… DAR NICIO SOLUTIE la problema asta!!!
    Cu alte cuvinte sa plateasca DOAR cetateanul ca parte a solutiilor ptr a prezerva profiturile nesimtite al multinationalaleor, finantelor externe…

  13. De la Zero Datorie Externa in 1989 tradatorii de neam si tara romani si alogenii ce au condus si conduc Sfanta Noastra Romanie au indatorat platitorii de taxe cu 200 miliarde de euro. Lighioanele satanice ce au fraudat alegerile vor merge in continuare pe acelasi drum si vor indatora si mai mult tara. Iar la final vor scoate tara la mezat tot asa cum a fost scoasa Urcacania ajunsa acum in proprietatea celor ca Shwab, Rothschild… si alti khazari care controleaza finantele lumii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.