„Impozit dublu pe bănci, risc dublu pentru economie”  

Guvernul a decis să majoreze de la 2% la 4% impozitul pe așa-numita „cifră de afaceri” a băncilor. O măsură prezentată public ca fiind necesară pentru echitatea fiscală și contribuția marilor jucători din economie, dar care, potrivit economiștilor, riscă să destabilizeze exact mecanismul prin care se alimentează dezvoltarea: creditarea.

Cifră de afaceri sau profit brut?

În industria bancară, conceptul de „cifră de afaceri” nu funcționează la fel ca în alte sectoare. Băncile nu vând produse finite, ci intermediază capital, atrag depozite și acordă împrumuturi. Veniturile lor provin din diferențele de dobândă și din comisioane, iar ceea ce aparent pare „cifră de afaceri” este, în realitate, o formă de profit brut operațional, deja supus impozitului pe profit de 16%.

„Este o supraimpozitare mascată. O dublă impunere clară a profitului bancar”, avertizează Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice (ASE) din București. „Nu ai cum să impui același venit de două ori: o dată ca cifră de afaceri, și încă o dată ca profit. Este o abordare fiscală abuzivă, care va avea efecte negative directe asupra accesului la finanțare în economie.”

Capitalul devine mai scump

Creșterea impozitului înseamnă automat un cost suplimentar pentru bănci. Iar băncile, în logica lor de afaceri, vor transfera acest cost către clienți. Cum? Prin:

• dobânzi mai mari la credite;
• criterii mai stricte pentru acordarea împrumuturilor;
• limitarea termenelor și a sumelor disponibile pentru finanțare.

Cu alte cuvinte, accesul la capital devine mai scump și mai dificil, mai ales pentru IMM-uri, start-up-uri sau gospodării vulnerabile.

„Creditarea e un mecanism prin care economia respiră. Dacă o sugrumi fiscal, sugrumi economia reală”, spune Păun. „Un astfel de impozit nu afectează doar băncile – ele vor supraviețui. Dar va afecta sever economia privată care se bazează pe ele.”

România, la periferia financiarizării

Țara noastră suferă oricum de o bancarizare scăzută: doar 25% din PIB este intermediat prin sectorul financiar, față de 150-200% în economiile OCDE. Iar acum, exact acest sector – care ar trebui sprijinit să se dezvolte – este împovărat fiscal suplimentar.

„Avem o financiarizare ca o țară bananieră, fără mecanisme solide de atragere și intermediere a capitalului”, explică Păun. „În loc să consolidăm un sector strategic pentru dezvoltare, punem cărămizi fiscale în spatele lui. E o decizie contraintuitivă și periculoasă.”

Efectul de domino: de la cetățeni la firme

Consecințele sunt ușor de anticipat:

• gospodăriile vor primi mai puțin pentru economiile lor;
• ratele la creditele noi sau refinanțate vor fi mai mari;
• afacerile vor întâmpina obstacole în accesarea capitalului;
• băncile mici sau cu expunere mai mare la risc vor restrânge activitatea;
• polarizarea economică se va accentua.

Dobânzile deja sunt impozitate

Mai mult, în România, veniturile financiare sunt deja impozitate pe multiple planuri:

• dobânzile persoanelor fizice sunt taxate cu 10% plus contribuție la sănătate;
• dividendele sunt impozitate;
• veniturile firmelor finanțate prin credite bancare sunt și ele supuse impozitării.

„Impozităm în lanț același capital, de la sursă până la utilizator”, subliniază Păun. „Această abordare nu este nici stimulativă, nici eficientă. Este o frână pe întreg circuitul financiar al economiei.”

Cine pierde: economia reală

În final, nu băncile vor fi marii perdanți. Ele își vor recalibra marjele, vor selecta mai atent clienții, vor reduce riscurile. Pierde însă economia reală: antreprenorii, gospodăriile, cei care vor să investească, să inoveze, să construiască.

Profesorul Păun avertizează: „Taxa nu este despre bănci, ci despre capacitatea unei țări de a genera dezvoltare sustenabilă. Iar noi tocmai tăiem oxigenul care circulă prin venele acestei dezvoltări.”

Context:

Impozitul de 2% pe cifra de afaceri a băncilor a fost introdus în 2023 ca parte dintr-un pachet fiscal „de solidaritate” și a fost menținut în 2024. În iulie 2025, Guvernul a anunțat intenția de a dubla această taxă, invocând nevoia de venituri suplimentare la buget și „contribuția echitabilă” a marilor jucători economici.
Măsura urmează să fie aplicată începând cu 1 ianuarie 2026.