Compania Chinei şi a Indiilor împlineşte 80 de ani

Cinci mari anticari, Antoine Barrère, Laurent Colson, Christian Deydier, Christophe Hioco şi Ateliers Brugier, sunt invitaţi să celebreze, până în 27 iunie, cei 80 de ani de existenţă ai Companiei Chinei şi a Indiilor, una dintre cele mai vechi galerii pariziene dedicate artei asiatice, a cărei colecţie va fi prezentată de Mike Winter-Rousset şi Hervé du Peuty.

Două etaje şi 100 de piese, majoritatea inedite, selecţionate de galeriştii invitaţi, îi vor aduce un omagiu lui Robert Rousset, care, în 1935, a cumpărat Compania Chinei şi a Indiilor de la fraţii Blazy. Galeria este situată şi astăzi în spaţiul original.

Roland Rousset, la Beijing, în 1935

Fiu al colecţionarului Louis-Alexandre Numa Rousset, Robert Rousset a lansat piaţa operelor de artă din Asia în Franţa, ca şi C.T. Loo şi Michel Beurdeley. Nepotul său, Jean-Pierre Rousset, elev al lui Beurdeley, i s-a alăturat în 1960. Fiul acestuia, Mike Winter-Rousset, şi nepotul lui, Hervé de Peuty, sunt actualii proprietari ai locului.

Ofiţer radiofonist în marina comercială, Robert Rousset a făcut o adevărată pasiune pentru arta chineză după o vizită în Oraşul Interzis, în 1920, în compania savantului suedez Osvald Sirén, specialist în Renaşterea italiană, dar şi în pictura chineză. Întors la Paris, el a propus Companiei Chinei şi a Indiilor, specializată în importul de antichităţi extrem-orientale, să devină furnizorul ei. Când criza din1929 a provocat falimentul Companiei, Robert Rousset a cumpărat-o. Împreună cu sora sa, Suzanne, a făcut din ea un loc de neocolit al pieţei de artă asiatică.

Paravan în lac de Coromandel

El a devenit, în anii ‘30, unul dintre cei mai buni specialişti în domeniu ai timpului său.

De-a lungul deceniilor, a achiziţionat artă khmeră, mobilier de lac din China, piese din lut ars Tang… În 1978 afăcut chiar o importantă donaţie Muzeului Guimet.

Trusa lui de călătorie, formată dintr-o lupă, un aparat de fotografiat Rolleiflex, carnet de note… ca şi valiza cumpărată la Yokohama şi acoperită de etichete evocatoare sunt expuse, alături de fotografii vechi ce par să iasă direct din Lotusul albastru al lui Hergé.

Ceramici, bronzuri, statui, lacuri sau mobilier, de calitate muzeală de cele mai multe ori, sunt oferite cumpărătorilor.

Mască de aur din epoca Războaielor Combatante

Arta statuară indiană este onorată de o splendidă statuie de divinitate, în gresie roşie, din secolele XI-XIII.

O masă de caligrafie imperială, din lac qiangjin şi caihua, vine din timpul dinastiei Qing, secolele XVII-XVII. Două exemplare similare se află în Oraşul Interzis.

Celebra galerie Christian Deydier propune o Mască tootie din aur, datând din perioada Regatelor Combatante din China (secolele V-IV î.Ch), iar galeria Christophe Hioco expune o statuie a lui Shiva bhikshatana, provenită din India secolelor X-XI.

Un alt omagiu adus religiilor este reprezentat de un Tors al lui Buddha din timpul dinastiei Qi (550-577), adus de galeria Jacques Barrère.

Ambika, India secolului XII

În sfârşit, China Imperială este ilustrată de un Paravan din lac Coromandel, din epoca Kangxi, secolul al XVII-lea, expus de Ateliers Brugier, recognoscibil după fondul lăcuit şi motivele gravate şi pictate. El reprezintă paradisul taoist, cu Regina-mamă la Vest, în roşu, şi grupul celor 8 nemuritori care vin să-i sărbătorească aniversarea. Apar, de asemenea, Regele Vestului, Lao Tseu şi, din loc în loc, animale care de care mai amuzante. Împrejur, o bordură cu bronzuri arhaice şi în partea de jos 12 flori simbolizând lunile anului.

Scenograful Patrick Hourcade completează omagiul adus lui Robert Rousset prin intermediul unor documente de epocă şi al unor obiecte personale ale acestuia din anii ’30-’40.

Paravan din lac negru şi aur din epoca Qianlong

Provenit din Colecţia Rousset, un Paravan în lac negru şi aur, cu un rar decor european, aparţinând epocii Qianlong (secolul al XVIII-lea), este unul din cele numai patru exemplare de acelaşi tip, existente în lume.

Este realizat de artizani chinezi şi japonezi, aşa cum o atestă prezenţa elementelor în lemn lăcuit, în relief, aplicate pe fond. Deşi nu se ştie nimic despre locul pe care îl prezintă, dacă este vorba despre un palat european sau despre un proiect de palat pentru împăratul Chinei, calitatea execuţiei permite presupunerea că are o provenienţă imperială.

Faţa şi lateralele unui Cabinet din China dinastiei Ming

Mike-Winter Rousset şi vărul său, Hervé du Peuty, propun şi un Cap din Bayon (Angkor), cu un minunat surâs, care n-a mai apărut în public de la marea expoziţie de artă cambodgiană de la New York, din 1969.

Să amintim şi un Vas ritualic din bronz verde-apă, datând din secolele XI-X î.Ch (Charles Deydier), o Stupa din şist din secolele II-III, în perfectă stare de conservare (Hioco), un Tors al lui Budha Qi din secolul al VI-lea (Barrère).

De mici dimensiuni, dar minunată, o reprezentare a lui Vishnu, din secolul al XI-lea, realizată într-o gresie fină, excepţional polisată, face parte dintre cele mai frumoase producţii khmere ale stilului de la Baphuon, un templu din complexulAngkor. Figura reuneşte toate caracteristicile: ochii bine desenaţi, mustaţa fină, surâsul, părul. Pieptănătura este perfectă. Picioarele sunt sculptate realist.

Clopot Zhou şi platou de lemn Qidan

Negustorul de artă Christian Deydier a selecţionat şi o Mască de aur, cu decor taotie, formată dintr-un nas accentuat, doi ochi rotunjiţi, surmontaţi de sprâncene groase, şi dotată cu coarne răsucite. Simetria motivelor, stilizarea extremă şi calitatea turnării aurului fac din ea un excelent exemplu al talentului orfevrilor chinezi din epoca Regatelor Combatante, în secolele V-IV î. Ch.

Un Cabinet în lac din a doua jumătate a secolului al XVII-lea este o raritate. Decorul uşilor este inspirat de o pictură chinezească din secolul al XV-lea, care descrie viaţa la curtea împăraţilor din dinastia Han. Pictura i se datorează lui Qiu Ying, recunoscut pentru personajele sale expresive care nu depăşesc mărimea unui deget. Se regăsesc în piesa de mobilier motive extrase din acel rulou: concubinele cântând la diferite instrumente, bărbaţi jucând go, un leagăn, doi eunuci… Fineţea Cabinetului arată că era destinat unei doamne din anturajul împăratului.

Vishnu

Ambikâ s-a născut din lumina emanată de trei mari zei, Brahma, Vishnu şi Shiva, reuniţi într-unul singur. Ea simbolizează energia cosmică şi lupta cu forţele întunericului. Figura binevoitoare a acestei sculpturi, care poartă un copil pe un braţ, dovedeşte că este o reprezentare mai curând jainistă decât hindusă. În iconografia hindusă, Ambika, “Marea Zeiţă”, apare adesea cu un aspect ameninţător, precizează galeristul Christophe Hioco, căruia piesa, provenind de la vest de Rajasthan, din secolul al XII-lea, îi aparţine.

De mai mulţi ani, chinezii sunt mari consumatori de artă. Prezenţa lor masivă pe piaţa de artă explică în mare parte şi creşterea continuă a preţurilor în unele sectoare, cum ar fi arta modernă şi contemporană. Dar majoritatea amatorilor de artă chinezi cumpără cu prioritate creaţii vechi sau contemporane din ţara lor.

Mike Winter-Rousset expune în mod obişnuit şi porţelanuri contemporane japoneze, dar explică faptul că majoritatea tranzacţiilor sale din ultimii ani au avut ca obiect stocul de mobilier vechi chinezesc. “Am avut un ansamblu enorm. Şi am vândut aproape tot. 80% din clientela noastră este formată din chinezi. Ei caută piese din huanghuali (un lemn de trandafir, dur şi rar) şi din zitan (un lemn roşu foarte rar şi el), din secolele XVII-XVIII”.

Imagine din expoziţie

Preţul lor a crescut spectaculos. Dacă o pereche de fotolii clasice din huanghuali se negocia la preţul de 15.000 de dolari la sfârşitul anilor ’70, apoi de 80.000 de euro cu patru ani în urmă, acum ea se vinde cu 200.000 de euro.

Christian Deydier prezintă, printre altele, un Clopot Zhong, care aparţinea de multă vreme unui colecţionar american. Piesa este datată între secolul al VII-lea şi secolul al V-lea î.Ch. Instrumentul era folosit în scopuri rituale, apoi îngropat împreună cu posesorul lui la moartea acestuia. Piesa, înaltă de 50 de centimetri, cu decor modest, este de vânzare la preţul de 100.000 de euro. Anticarul expune şi un platou din lemn, acoperit cu un decor floral, fabricat între secolele IX şi X de triburile nomade Qidan, din nordul Chinei. Este vorba despre un obiect deosebit de rar, dar care nu mai are căutare la chinezii bogaţi, care văd în el, după expresia anticarului, o expresie “barbară”, în timp ce ei sunt interesaţi de mărturii imperiale.

Bilanţul comercial al acestei expoziţii omagiale este interesant de văzut. Mai ales că, aşa cum a afirmat pentru presa franceză Mike Winter-Rousset, “totul este de vânzare, în afară de ceea ce este deja vândut”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.