Plan de acțiune împotriva violenței în spitale, lansat de sindicate

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a solicitat sâmbătă public tuturor managerilor unităţilor sanitare să convoace de urgenţă serviciile interne de protecţie şi firmele de securitate care asigură paza spitalelor, pentru a stabili reguli clare şi proceduri actualizate de intervenţie.

De L.V.
Plan de acțiune împotriva violenței în spitale, lansat de sindicate

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a solicitat sâmbătă public tuturor managerilor unităţilor sanitare să convoace de urgenţă serviciile interne de protecţie şi firmele de securitate care asigură paza spitalelor, pentru a stabili reguli clare şi proceduri actualizate de intervenţie.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară" din România (FSSR) anunţă publicarea primei forme a Strategiei naţionale de acţiune împotriva agresiunilor la adresa profesioniştilor din sănătate (2026–2030) şi deschiderea procesului de consultare publică a propunerilor formulate în cadrul ei. Iniţiativa sindicatului vine după două incidente care au avut loc în ultimele zile, în care medici au fost agresaţi în timpul programului.

Documentul este o propunere coerentă de politică publică, adresată Guvernului României, Ministerului Sănătăţii, Parlamentului şi tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu.

Acesta reprezintă răspunsul FSSR la un fenomen care a depăşit de mult stadiul de „cazuri izolate”.

Potrivit Federaţiei, ”numai în săptămâna 16–22 februarie 2026, două agresiuni grave asupra medicilor aflaţi în exerciţiul funcţiunii.

E vorba de cazul de la UPU Târgu Jiu şi în sala de resuscitare a Spitalului Orăşenesc Borşa.

Acestea au readus în atenţia publică vulnerabilitatea structurală a personalului medical din spitalele publice româneşti.

Citește și: Scandal la Spitalul Târgu-Jiu: Medic bruscat și rănit în timpul gărzii

Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a calificat lovirea unui medic în timpul resuscitării drept un act de „gravitate extremă”.

”Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, între 8% şi 38% dintre lucrătorii din sănătate suferă violenţă fizică la un moment dat în cariera lor.

A crescut riscul de violență

Federaţia Europeană a Asistenţilor Medicali raportează că riscul de violenţă ajunge până la 80% în unele ţări europene.

România nu dispune încă de date sistematice în domeniu – ceea ce, în sine, constituie o parte a problemei”, arată sindicatul.

Strategia se bazează pe experienţa europeană (Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa, Germania, Croaţia, ţările nordice) şi pe instrumentele deja existente în legislaţia română şi în CCMS, inclusiv Anexa nr. 11 privind protecţia salariaţilor împotriva agresiunilor.

FSSR reaminteşte principiul său fundamental:

solicitarea tuturor drepturilor include asumarea respectării obligaţiilor şi menţionează că simetria funcţionează şi în sens invers: când statul şi angajatorii nu îşi respectă propriile obligaţii faţă de angajaţi – de la siguranţa la locul de muncă până la drepturile salariale – nu pot pretinde credibilitate în solicitarea respectării obligaţiilor.

”Protejarea profesioniştilor din sănătate nu este un privilegiu corporatist.

Citește și: Violența în spitale! Sindicaliștii cer protecție legală pentru medici

Este o condiţie fundamentală pentru ca sistemul de sănătate să poată funcţiona, iar cetăţenii să poată beneficia de îngrijiri medicale de calitate”, menţionează Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România.

FSSR supune dezbaterii publice propunerile formulate în Strategie.

”Invităm în mod public toţi actorii relevanţi – instituţii ale statului, organizaţii sindicale şi profesionale, manageri, profesionişti din sănătate, reprezentanţi ai pacienţilor şi ai societăţii civile – să participe la finalizarea acestei strategii şi la evenimentele publice dedicate acestei activităţi”, arată federaţia.

Ce solicită FSSR

Prin această Strategie, FSSR solicită ca priorităţi naţionale:

1. Adoptarea Strategiei naţionale şi constituirea unui mecanism interministerial de implementare.
2. Aplicarea imediată a Procedurii din Anexa nr. 11 CCMS în toate unităţile sanitare, cu audit şi consecinţe pentru neconformare.
3. Standardizarea securităţii în spitale: standard minim naţional şi achiziţii de pază orientate pe performanţă.
4. Crearea Observatorului Naţional şi a sistemului unitar de raportare a agresiunilor.
5. Pachet legislativ dedicat: infracţiune specifică, urmărire din oficiu, amenzi administrative, celeritate.
6. Program naţional de sprijin post-incident pentru victime.
7. Integrarea indicatorilor de siguranţă a personalului (SP.01–SP.28) în standardele ANMCS de acreditare.

”Cine agresează un profesionist din sănătate aflat la datorie nu loveşte doar un angajat, ci pune în pericol viaţa pacienţilor.

O societate care îşi agresează salvatorii îşi slăbeşte, de fapt, propria capacitate de protecţie”, subliniază Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR).

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rogobete, a solicitat sâmbătă public tuturor managerilor unităţilor sanitare să convoace de urgenţă serviciile interne de protecţie şi firmele de securitate care asigură paza spitalelor, pentru a stabili reguli clare şi proceduri actualizate de intervenţie.

Solicitarea vine în urma unui nou caz de medic agresat în spital, în judeţul Maramureş, după ce în cursul săptămânii un alt caz a avut loc la Târgu Jiu.

Citește și: Arafat ia poziție: Medicii și forțele de ordine nu sunt ținte

Distribuie articolul pe:

2 comentarii

  1. Ce de vorbe ! E mai simplu ca medicii sa fie inarmati cu arme de foc neletale, adica pistoale cu bile de cauciuc. E suficient, simplu, fezabil.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.