' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Conform Centrului Comun de Cercetare (JRC), institut afiliat Comisiei Europene, se estimează că numărul europenilor va crește ușor până în 2029, ajungând la aproximativ 453,3 milioane, înainte de a intra într-un declin lent, dar susținut, scrie Agerpres.
Ulterior, se preconizează că, până în 2050, populația Europei va ajunge la 445 de milioane de locuitori, scăzând la 398,8 milioane până în 2100 – un nivel comparabil cu cel de la sfârșitul anilor ’70.
În același timp, europenii trăiesc mai mult decât oricând. Speranța de viață a ajuns la 81,5 ani în 2024, datorită progreselor medicale și îmbunătățirii condițiilor de viață.
Până în 2050, aproape unul din trei locuitori ai UE va avea vârsta de 65 de ani sau peste, comparativ cu unul din cinci în prezent.
Citește și: Eurostat: România pierde populație în ritm alarmant și îmbătrânește mai rapid decât aproape toată Europa
Până în 2100, speranța de viață ar putea depăși 90 de ani pentru femei și 86 de ani pentru bărbați.
Un copil născut în Uniunea Europeană în 2023 se poate aștepta să trăiască până la vârsta de 75,3 ani fără a suferi de boli grave.
Uniunea Europeană recunoaște că aceste tendințe aduc ”provocări majore”
- deficit de forță de muncă
- presiune asupra finanțelor publice
- presiune asupra sistemelor de sănătate, educație și formare profesională, precum și asupra coeziunii teritoriale
Cu toate acestea, ele creează și noi piețe, centrate pe așa-zisa ”silver economy” (”economia argintie”, aluzie la firele de păr alb apărute în procesul de îmbătrânire), care oferă produse și servicii pentru persoanele în vârstă, inclusiv inovații în domeniul sănătății și tehnologiei.
”Trăim vieți mai lungi și mai sănătoase decât oricând – una dintre cele mai mari realizări ale noastre. Dar schimbările demografice transformă societățile, economiile și piețele muncii noastre și trebuie să acționăm acum pentru a transforma această transformare într-o oportunitate”, arată comisarul european Dubravka Suica.
Îmbunătățirea productivității și reducerea șomajului, esențiale
Pentru a compensa efectele unei forțe de muncă în scădere trebuie îmbunătățite atât productivitatea, cât și reducerea șomajului.
Aproape 20% dintre persoanele în vârstă de muncă se află în acest moment în afara pieței muncii.
Decalajul de ocupare a forței de muncă dintre bărbați și femei rămâne la 10 puncte procentuale.
În același timp, 8 milioane de tineri nu sunt nici angajați, nici nu urmează un program de educație sau formare profesională.
Potrivit raportului, imigrația are, de asemenea, un rol tot mai important în tendințele demografice.
Imigrația compensează parțial efectele negative ale îmbătrânirii demografice și ale scăderii forței de muncă și nu poate modifica semnificativ traiectoria demografică a UE, se mai arată în raport.
