A fi sau a nu fi pentru regimul din Iran

”Cred că asistăm la ultimele zile sau săptămâni ale regimului”, a spus cancelarul german Friedrich Merz, aflat în vizită în India. ”Dacă un regim se poate menține la putere doar prin forță, atunci este sfârșitul”, a spus el. ”Cer conducerii iraniene să protejeze oamenii, nu să-i amenințe”. În Europa, președinta Comisiei Europene a cerut noi sancțiuni împotriva Iranului.

Suntem pregătiți de război, spun liderii din Iran

Iranul este ”pregătit” pentru război, amenință regimul încolțit. Dar Iranul este încă deschis pentru discutii cu Statele Unite, citează CNN surse diplomatice. Casa Albă arată însă că mesajele private sunt diferite de cele făcute public de Teheran. Trimisul american Steve Witkoff a comunicat în ultimele zile cu Iranul și ”va continua să o facă”.

Un semnal că regimul este într-o luptă existențială cu propriul popor este trimiterea Gardienilor Revoluției si a trupelor Basij împotriva manifestanților. Este corpul de elită al regimului, nucleul celor de încredere. Și nu a fost suficient, pentru că protestele s-au extins în circa o sută de orașe. Împotriva oamenilor a fost mobilizată și armata regulată, neantrenată pentru asemenea acțiuni. Au fost aduse si miliții șiite irakiene din Forțele de Mobilizare Populară, mercenari fără legături de sânge cu protestatarii, mult mai cruzi.

Va accepta regimul din Iran prețul lui Trump?

Se va prăbuși regimul iranian? Cu cât răspunsul vine de la o distanță geografică mai mare de Teheran, cu atât înclină să dea șanse de supraviețuire mai mici acestui regim. Însă presa din Israel este mai rezervată. Haaretz citează oficiali din aparatul de securitate israelian. Ei spun că regimul iranian poate rezista – fie prin negocieri cu SUA, fie prin reprimarea brutală a protestelor. Are mijloacele fizice și informative să facă asta, spun sursele Haaretz. Ayatollahii trebuie însă să fie atenți la impredictibilul Trump. SUA pot lovi, însă nu o vor face extensiv, prelungit. Atacurile pot însemna lansări de rachete de croazieră și bombardamente aeriene, scrie Haaretz.

Regimul de la Teheran este prins între presiunea de la Washington și cea a protestelor. Existența sa depinde loialitatea Gardienilor Revoluției. Ei controlează o parte a economiei iraniene. Asta ar trebui să-i facă loiali regimului. Însă tot asta este o vulnerabilitate. Sancțiunile le topesc averile. A-l îndepărta ei înșiși pe ayatollahul Ali Khamenei ar presupune să întreprindă apoi reformele ce i-ar pierde. Acesta este prețul impus de Donald Trump doar pentru prelungirea agoniei regimului.

Carnaj pe străzile din Iran

Trump avertizase că SUA vor ataca, dacă forțele de securitate iraniene deschid focul asupra protestatarilor. Or, pe străzile Iranului este un carnagiu. În afara bilanțului oficial de 2.000 de morți (dintre care peste 300 de membri ai forțelor de securitate), circula estimări mult mai sumbre. 3000 de morți, spun oficiali iranieni anonimi, pentru The New York Times. 6000 de morți, potrivit unor rapoarte neconfirmate ale Human Rights Watch. Ba chiar 12.000 de morți, potrivit Iran International, organizație media în exil, opusă regimului.

Chiar și estimările oficiale de la Teheran arată că avem de-a face cu cel mai mare masacru din istoria contemporană a Iranului. Este mult peste  marile proteste anterioare – Mișcarea Verde din 2009-2010 și protestele din 2022-2023, după moartea tinerei Masha Amini, vinovată că nu purta corect vălul islamic. Acum, a treia generație de proteste pot duce la finalul regimului.

7 dolari pentru a închide gura iranienilor

Totul a început în decembrie 2025, când magazinele din nordul Teheranului s-au închis din cauza fluctuației monedei naționale, rialul. Banca centrală a devalorizat brusc rialul, inflația a sărit la peste 40% în zece zile. Au început să lipsească produse esențiale. Magazinele s-au închis. Au început protestele. Totul la câteva luni după reimpunerea sancțiunilor de către marile economii europene (SUA au revenit la sancțiuni în 2018).

Guvernul a încercat să calmeze populația oferind 71 de milioane de riali pentru fiecare iranian – echivalentul a șapte dolari. Fără succes. Protestele s-au extins implacabil, spitalele au început să fie depășite de numărul răniților.

Teheran: Teroriștii sunt de vină, miza este să crească numărul morților

Sunt ”teroriști organizați și infiltrați”, nu sunt forțele de securitate iraniene cele care trag. Aceasta este varianta oferită de șeful diplomației iraniene. I-a convocat, marți, pe ambasadorii europeni la Teheran pentru ale prezenta imagini care ar dovedi asta și pentru a le transmite în capitalele lor. Protestele au fost pașnice până pe 8 ianuarie, spune ministrul Abbas Araghchi, într-un interviu pentru Al-Jazeera. ”Teroriștii” i-au incendiat pe polițiști, au tras în protestatari și au decapitat oameni, spune el. ”Vor să sporească numărul victimelor, să semene haos”. Totul pentru a-l împinge pe președintele Trump să intervină. Să declanșeze a ”13-a zi a ultimului război”, o referire la războiul de 12 zile, în luna iunie, intre Iran, Israel (și SUA). Intranetul iranian a fost oprit pentru a perturba comunicarea între aceste celule teroriste, se apără regimul. Nu, comunicațiile au fost oprite pentru a ascunde proporțiile carnajului comis de regim, scrie presa iraniană anti-ayatollahi.

O generație îngropată sub sancțiuni și privilegiile elitelor din Iran

Dar nu este vorba doar despre devalorizarea rialului și despre morții de acum. Un sfert din populația de peste 90 de milioane a Iranului nu are decât amintirea unei vieți sub sancțiuni internaționale. Cu penurii de energie electrică în miezul verilor fierbinți și cu lipsă de carburant în țara cu una dintre cele mai mari rezerve de petrol și gaze naturale. Fără apă potabilă, după seceta din ultimii ani și reducerea pânzei freatice. Dar cu potentații regimului cu piscinele pline.

Sunt generații de iranieni învățați că se sacrifică pentru o strategie imbatabilă de securitate, care însă s-a prăbușit în câteva luni, in 2025. Regimul nu mai poate spune că investițiile uriașe făcute în organizații non-statale și în intervenții peste hotare a adus securitate Iranului. Dimpotrivă, după atacurile Hamas în Israel, în 2023 ”axa de rezistență iraniană” s-a prăbușit ca un domino: Hamas și Hezbollah au fost decapitate de Israel, regimul Assad a căzut in Siria, hutiții din Yemen au semnat o pace cu Donald Trump. Au rămas doar milițiile șiite din Irak, folosite acum la reprimarea protestelor.

Regimul a pierdut războiul cu poporul

Forțele iraniene sunt încă puternice. Este o situație diferită de cea de la căderea șahului Pahlavi, în 1979, arată unii analiști. Șahul era sensibil la criticile SUA și nu a brutalizat protestatarii. Armata l-a părăsit, cu excepția generalilor. Acel regim s-a topit repede. Acum, forțele de securitate sunt interesate în continuarea regimului sub o formă sau alta. ”Republica Islamică este suficient de durabilă cât să absoarbă șocuri repetate, dar este tot mai vulnerabila și mai puțin capabilă să ofere soluții la crize”, scrie Responsible Statecraft.

Ciclurile protestelor din ultimii au arătat că regimul poate suprima protestele dar nu mai poate guverna în mod convingător. Se poate întâmpla la fel și acum: regimul va câștiga bătălia cu cei peste 2 milioane de protestatari, dar va pierde războiul cu poporul de 90 de milioane.