A fost blocat proiectul minier cu cianuri de la Certej

Curtea de Apel Cluj a menținut soluția dată de Tribunalul Cluj privind anularea planului de urbanism zonal (PUZ) pentru întregul proiect minier cu cianuri de la Certej. Decizia este definitivă!

A fost blocat proiectul minier cu cianuri de la Certej

Curtea de Apel Cluj a menținut soluția dată de Tribunalul Cluj privind anularea planului de urbanism zonal (PUZ) pentru întregul proiect minier cu cianuri de la Certej. Decizia este definitivă!

Curtea de Apel Cluj a menținut soluția dată de Tribunalul Cluj privind anularea planului de urbanism zonal (PUZ) pentru întregul proiect minier cu cianuri de la Certej, anunță rețeaua Mining Watch România. Decizia este definitivă! “Decizia invalidează toate actele obținute de Deva Gold din 2010 până în prezent în baza acestui PUZ: de la acordul de mediu la autorizații de construire. Practic, proiectul dezastruos pentru mediu este blocat pe termen indefinit”, a declarat Roxana Pencea Brădățan din partea rețelei Mining Watch România.

În ultimii ani, operatorul minier de la Certej a părut de neoprit. Rând pe rând, compania-mamă Eldoardo Gold a acaparat nu mai puțin de șapte perimetre miniere în Munții Metaliferi cu intenția de a dezvolta o imensă exploatare de suprafață, cu cianuri. Dacă planul lor ar reuși, exploatarea și distrugerea ar fi duble față de ce era propus odinioară la Roșia Montană.

PUZ-ul proiectului minier Certej a fost aprobat de către Consiliul Local Certeju de Sus, prin HCL 11/2010. Instanța de fond a constatat că emitentul a încălcat grav și procedurile de consultare cu publicul precum și procedurile de consultare cu alte autorități competente să emită avize experte, cum ar avizul de gospodărire a apelor.

”Rapacitatea, lipsa de transparență și de analize serioase privind impactul asupra mediului de care a dat dovadă costă acum enorm Deva Gold, care nu mai poate desfășura niciun demers de derulare a proiectului de la Certej. Toate actele obținute de către Deva Gold din 2010 până în prezent s-au obținut doar prin încălcarea legislației românești și a celei europene”, spun cei de la Mining Watch.

Proiectul minier Certej, din comuna Certejul de Sus, județul Hunedoara, este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenționează să deschidă prima mină de suprafață cu cianuri din România. Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80% din acțiuni) și compania de stat Minvest Deva (~20%). Proiectul se confruntă cu o opoziție puternică, atât națională cât și internațională. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m și, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.

Distribuie articolul pe:

16 comentarii

  1. Vizavi de cerșit. Curios totuși că Rosetti pașoptistul vizitând Ardealul la 1848 nu-i vine să creadă că la 100 km de zonele știute de el, pe aceleași forme de relief ca un Țara Românească, oamenii nu locuiesc în bordeie, au nu numai încălțari ci și haine de duminică. Asta nu înseamnă ce nu era săracie mai ales în mineritul din Apuseni. Așa a apărut înaintea revoluției franceze Horia. Dar dacă nu suntem în stare ca țară, cum au fost în stare “comuniștii” să cumparăm licența și să scotem singuri aurul, bine-i și ce e scris pentru noi, dacă avem ca neam o linie roșie de la care negociem. Deci îi putem lasa pe străini. Dar dacă vrei independență trebuie și agricultură intensivă, industrie extractivă și obsesia socialistă “industria grea cu pilonul ei principal industria constructoare de mașini”. Uitați-vă ce țevi de metal se fabricau în România fie sudate fie extrudare, fară moarte, și ce porcarii de tablă rulată folosim. Să nu vorbim de ce super fier beton, oțel, fabrica Industria Sârmei Câmpia Turzii și ce porcării bagăm în toate construcțiile din țara ce așteaptă cutremurul. Și apropo de Șansa de a face produse bio. Lângă Baia Mare la ieșirea din Șomcuta și în Bucium s-au redeschis după 30 ani de colectivizare , supraviețuite intacte, două mori clasice acționate cu curele. Faceau o faină pe sorturi nulașa, albă plus tărâțea și faina roșie cum doreai, de basm. Au apărut faina mai ieftină de supermarket și cumparătorii de pământ pe bani mărunți. Azi când făina bio costa mult, în locul morilor este teren viran. Cine și de ce?

  2. Se poate si fara minerit, sunt tari care o duc bine din turism, iar mai nou in Romania se dezvolta o ”industrie” curata, IT-ul, poate este nesemnificativa, dar sigur ofera mai multe locuri de munca decat o exploatare miniera, care este periculoasa, chiar si fara cianuri, doar sapand si carand mii de tone, praf/silicoza, gaze de esapament si pericol rutier…asa ca ar fi bine o noua abordare pt viitor, cat despre:”muntii nostri aur poarta/ noi cersim din poarta in poarta” este vorba ca sa nu spun sloganul ardelenilor, restul au invatat sa se lupte cu turcii, n-au avut timp sa cerseaca.

  3. Destul de rău. Fară minerit, fară industrie, fără agricultură mecanizată, fară…, fară…, fară…, și în același timp la vecinii și alții din lume cu…, cu…, cu…, va rămâne țara golă. Problema este modul cum negociezi contractul și proiectul și cum urmărești respectarea strictă a proiectului așa cum a fost avizat. Cei de la Protecția mediului județean și Ministerul Mediului și cei de la Inspectoratul județean de muncă care trebuie să verifice punctele de lucru să nu poată fi “îmbunați” cu o agendă, un calendar, o ciocolată , etc… În rest este tehnologie performantă. Sigur după domnul Guvernator Isărescu aurul este o marfă și deci sunt mai câșigați cei ce cumpără aur decât cei ce îl produc și își stochează parte, parte vând. Idilismele unora platiți de ONG-uri din țarile unde industria poluează de trăznește, țări care și-au exterminat urșii, lupii, mistreții, vulpiile, iepurii, etc.., de 100 de ani sa nu strice agricultura,care vor ne prostesc cu “…noaptea blondă ce se culcă pe câmpenești virginități”, iar ziua “…feți frumoși culcați pe iarbă izindu-se cu portocale; (bio) / Pe dealuri clasice se-arată fecioare în camăși de in…” (din Bangladesh. Topitoria de in din Ghorgheni au inchis-o ecologiștii) / Etc… /. Drama este că “fecioarele” în loc să fie inginere s-au laborate în uzina din Certeji cu salar , impozite plătite pentru România și pensie la bătrânete culeg capșuni, spală vase sau ajung foarte rău pentru păinea lor și a copiilor lor, în țări străine departe, tot cu statul de “Munții noștrii aur poartă, / Noi cerșim din poartă în poartă.” Câte baliverne nu s-au spus și cu inchiderea minelor din Valea Jiului și transformarea zonei în paradis turistic. Nu s-a făcut Dracula Parc de ca serie urși urșilor. Se întârzie autostăzile din cauza urșilor, liliecilor, broaștelor, peștilor. Ca la proști!

  4. A FOST BLOCAT, in loc sa VA BUCURATI voi tot ii dati cu nenorocirea desi A FOST STOPATA EXPLOATAREA…nu-mi vine sa cred cum de nu puteti iesi din prezumtia de vinovatie, oricum ar fi pt voi tot rau este…CALMATI-VA mai respirati!

  5. Numai hoti si banditi jur in prejur , unde te uiti ! Dacii extrageau aurul din „apuseni” cu dalta si ciocanul, probabil, dar nu l-au dat la straini ! Ca au luat romanii sute de tone de aur dupa ce dacii au pierdut si ultimul razboi cu ei, e altceva ! Era „prada de razboi”! „Impuscatul” , ucis, la ceas oprit de datini, n-a dat aceasta bogatie a tarii , metalele neferoase , nimanui ; le-a exploatat cu tehnologii , poate depasite , dar n-a dat nimanui nici un gram ! Acum , e libertate (ura!) , e democratie (ura!) si nu ne mai trbuie aurul tarii (ura!) , sa-l dam la straini (ura!) , ca n-avem tehnologie (ura!) !!! Ce trist ! Suntem ori prea hoti , ori prea lenesi, ori prea prosti (ura!) ! „Vai de el roman saracul / Inapoi tot da ca racul !”

  6. Ce a aflat CSAT de la SRI despre acest atentat la siguranta nationala? Cand a aflat? Sau, nu a aflat?! SRI a aflat? DACA DA,CAND?

  7. Nici nu-mi vine sa cred.
    Pai prostovanca aia care a dat avizul nu cumva era Editat?
    Acum ,ca da bine, justitia e buna.
    maine ,poimaine o sa o vedeti pe aia prin vreun minister ca e sluga de baza.
    Ai dracu’ ca nu mai scapam de voi o data

  8. România merită să fie respectată de cetățenii ei, de oamenii de afaceri străini/companii străine// legislația trebuie respectată precum în Franța, de exemplu, Elveția sau Austria. Mu suntem cetățenii de categoria a n…-a noi, românii, avem toate șansele să ne informăm corect asupra drepturilor noastre, să apărăm bunurile solului/ subsolului nostru, calitatea aerului, zonele de pădure virgină, măcar ceea ce a rămas din ele, monumentele/ oricât ar fi ele de modeste/ în comparație cu cele ale altor țări. Guvernul, Președintele, Avocatul poporului miniștrii pe diferite segmente privind mediul, pădurile, să respecte dreptul tinerilor de a avea oportunități de muncă și prosperitate în România. Dar fără cianuri, poluare și ignorarea dreptului sacru la viață.

  9. Exploatarea cu cianuri este groaznica. Am vazut la TV in emisiunea ,,Cautatorii de aur din Australia”, cum decurge acest proces chimic. Se face o halda mare de pamant si pur si simplu se stropeste cu solutii de cianura.Inchipuiti-va ce pamant otravit ramane pe urma si ce pericole decurg.
    Aceasta metoda ar trebui interzisa la nivel mondial.

  10. Întreb ca prostul: de unde propensiunea aceasta specială a „canadienilor” pentru Spațiul Mioritic, El-Dorado doldora de metale rare și prețioase?! Există un post TV ce a lansat un candidat la prezidenție, aparent unicat Național, cioban mioritic, dar cu emisiuni întregi cu tot felul de ritualuri ale unor pastori pseudo creștini ce se exprimă extrem de stricat și cu accent într-o română de baltă, iar Canada pare a fi a doua lor patrie!

  11. Cata mita au luat jeguriile din minister si altii care au dat aviz otravirii mediului si jafului Aurului.Asta ar trebuii cercetat.

  12. un licar de speranta ca nu-i totul pierdut si Muntii Apuseni isi pot trai in tihna viata, ”crescand” si daruind mediului putin ozon, in timp ar putea fi mai mult daca natura isi va cuceri centimetru cu centimetru dreptul de a exista…

  13. Nu va bazati pe aceste ‘banuieli’, vor continua aceste afaceri,au baza puternica pentru a continua! Sunt metode destule,manipularea e la cote alarmante.

  14. In anii 70 la Certej a fost un dezastru ,la iazul de decantare s-a rupt digul si namolul a ingropat case,oameni tot ce aprins in cale .Comunistii au pus batista pe tambal ,nu s-au dat publicitatii nimic din ce s-a intamplat atunci ,in vremurile astea la aproape 50 de ani uitarea face posibila o noua nenorocire tot la Certej prin „GRIJA lui Eldorado-Gold si a unor iresponsabili din primaria Certej.Solutia !! celor de la E-G un iaz de decantare cu dig de arocamente de 180 m !!, lacomia canadienilor ,prostia celor din primaria Certej ,batista pe tambal pusa de cei din umbra aviz Minvest-Deva trebuie luata la bani marunti (coruptie ,excrocherie,documente false ,falsin declaratii ,lipsa avize de specialitate,incompetenta ,iresponsabilitate etc !!,-SAT FARA CAINI SI TARA DE IZBELISTE !!

  15. aceasta este o victorie a societatii civile in raport cu firme rapace si institutiile statului corupte!

    chiar daca nu ne place &rezist ( eu insami am intrat in coliziune cu cei care sustin &rezistul), ei bine, uite un caz unde activitatea acestui ong merita toata lauda!

    intrebare: agentia de protectia mediului, garda de mediu unde au fost in tot acest timp?

    banii pe salarii pe 10 ani inapoi domnilor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.