Curtea de Apel Cluj a menținut soluția dată de Tribunalul Cluj privind anularea planului de urbanism zonal (PUZ) pentru întregul proiect minier cu cianuri de la Certej, anunță rețeaua Mining Watch România. Decizia este definitivă! “Decizia invalidează toate actele obținute de Deva Gold din 2010 până în prezent în baza acestui PUZ: de la acordul de mediu la autorizații de construire. Practic, proiectul dezastruos pentru mediu este blocat pe termen indefinit”, a declarat Roxana Pencea Brădățan din partea rețelei Mining Watch România.
În ultimii ani, operatorul minier de la Certej a părut de neoprit. Rând pe rând, compania-mamă Eldoardo Gold a acaparat nu mai puțin de șapte perimetre miniere în Munții Metaliferi cu intenția de a dezvolta o imensă exploatare de suprafață, cu cianuri. Dacă planul lor ar reuși, exploatarea și distrugerea ar fi duble față de ce era propus odinioară la Roșia Montană.
PUZ-ul proiectului minier Certej a fost aprobat de către Consiliul Local Certeju de Sus, prin HCL 11/2010. Instanța de fond a constatat că emitentul a încălcat grav și procedurile de consultare cu publicul precum și procedurile de consultare cu alte autorități competente să emită avize experte, cum ar avizul de gospodărire a apelor.
”Rapacitatea, lipsa de transparență și de analize serioase privind impactul asupra mediului de care a dat dovadă costă acum enorm Deva Gold, care nu mai poate desfășura niciun demers de derulare a proiectului de la Certej. Toate actele obținute de către Deva Gold din 2010 până în prezent s-au obținut doar prin încălcarea legislației românești și a celei europene”, spun cei de la Mining Watch.
Proiectul minier Certej, din comuna Certejul de Sus, județul Hunedoara, este propus de Eldorado Gold (ELD), companie canadiană de aur low cost ce intenționează să deschidă prima mină de suprafață cu cianuri din România. Zăcământul de la Certej este deținut de Deva Gold SA, un joint-venture între Eldorado Gold (80% din acțiuni) și compania de stat Minvest Deva (~20%). Proiectul se confruntă cu o opoziție puternică, atât națională cât și internațională. Iazurile de decantare, având baraje din anrocamente de 169 m și, respectiv, de 70 m înălţime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece ar fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocşa Mică şi Certej.
Vizavi de cerșit. Curios totuși că Rosetti pașoptistul vizitând Ardealul la 1848 nu-i vine să creadă că la 100 km de zonele știute de el, pe aceleași forme de relief ca un Țara Românească, oamenii nu locuiesc în bordeie, au nu numai încălțari ci și haine de duminică. Asta nu înseamnă ce nu era săracie mai ales în mineritul din Apuseni. Așa a apărut înaintea revoluției franceze Horia. Dar dacă nu suntem în stare ca țară, cum au fost în stare “comuniștii” să cumparăm licența și să scotem singuri aurul, bine-i și ce e scris pentru noi, dacă avem ca neam o linie roșie de la care negociem. Deci îi putem lasa pe străini. Dar dacă vrei independență trebuie și agricultură intensivă, industrie extractivă și obsesia socialistă “industria grea cu pilonul ei principal industria constructoare de mașini”. Uitați-vă ce țevi de metal se fabricau în România fie sudate fie extrudare, fară moarte, și ce porcarii de tablă rulată folosim. Să nu vorbim de ce super fier beton, oțel, fabrica Industria Sârmei Câmpia Turzii și ce porcării bagăm în toate construcțiile din țara ce așteaptă cutremurul. Și apropo de Șansa de a face produse bio. Lângă Baia Mare la ieșirea din Șomcuta și în Bucium s-au redeschis după 30 ani de colectivizare , supraviețuite intacte, două mori clasice acționate cu curele. Faceau o faină pe sorturi nulașa, albă plus tărâțea și faina roșie cum doreai, de basm. Au apărut faina mai ieftină de supermarket și cumparătorii de pământ pe bani mărunți. Azi când făina bio costa mult, în locul morilor este teren viran. Cine și de ce?