”Abundența s-a sfârșit”, ”sacrificii pentru 5-10 ierni”

Marți, șeful diplomației UE, Josep Borrell, ne-a transmis că ”va trebui să îndurăm și să distribuim costurile în cadrul UE”, dacă vrem ca Europa să nu cadă în capcana întinsă de Vladimir Putin, cel care, în cuvintele lui Borrell, observă ”sila europenilor și reticența lor de a mai suporta consecințele sprijinului pe care îl acordă Ucrainei”. Mesajul spaniolului de la vârful Comisiei Europene este că UE și Rusia sunt angrenate într-un joc „cine  clipește primul”, iar miza cea mare este soarta disputei dintre ”democrație” și ”autocrație” – adică doctrina actualei administrații a SUA.

Mesajul lui Josep Borrell, surprinzător prin exprimarea foarte directă, nu este nici singular și nici întâmplător, face parte dintr-o strategie de comunicare coordonată a liderilor europeni, o strategie care este la început și care, cel mai probabil, va fi îmbrățișata de mai toate guvernele din UE.

Rusia: Mai gândiți-vă. Poate fi o iarnă grea, cu proteste și revolte

Potrivit Reuters, Putin consideră că o iarnă grea pentru europeni va duce la o pace în termenii ceruți de Rusia. ”Iernile grele au ajutat Moscova să-i învingă pe Napoleon și pe Hitler. Președintele Putin mizează acum faptul că explozia prețurilor la energie și posibilele penurii din această iarnă vor face ca Europa să împingă Ucraina spre un armistițiu dictat de Rusia. Asta, spun două surse care cunosc calculele Kremlinului, este singura cale spre pace din punct de vedere al Moscovei, câtă vreme liderii de la Kiev spun că nu vor discuta cu Moscova, dacă Rusia nu se retrage total din țară.

«Noi avem timp, putem aștepta», pune o sursă apropiată de autoritățile ruse. «Pentru europeni va fi o iarnă grea. Am putea vedea proteste, revolte. Unii lideri europeni s-ar putea gândi încă o dată dacă este bine să sprijine pe mai departe Ucraina, ar putea să-și dea seama că este momentul pentru o înțelegere»”, transmite Reuters, pe 25 august.

Ce vor liderii occidentali de compatrioții lor

Președintele Franței și premierul Belgiei, cel mai probabil coordonat cu declararțiile făcute de Borrell, au vorbit și ei despre ”sacrificiile” din următoarele cinci-zece ”ierni”, despre ”sfârșitul abundenței” și pregătirea cetățenilor ”pentru ce este mai rău”. Declarațiile acestea pot urmări mai multe obiective:

• Președintele Franței, la fel ca marea majoritate a liderilor statelor UE, inclusiv președintele României, premierul de la Palatul Victoria, speră că vor reuși , prin largul concurs al presei, al scriitorilor lor de discursuri și al serviciilor de informații, să prezinte protestele ce pot veni drept un refuz miop de a accepta că Vestul colectiv este într-un război economic de durată cu Rusia lui Putin, iar acest război nu are de-a face neapărat cu apărarea unei Ucraine care nu este membră UE și NATO, ci cu apărarea Vestului însuși – o iterație a doctrinei Biden, asumată pe deplin de partenerii transatlantici.
• Declarațiile surprinzător de grave și ”sincere” ale liderilor europeni sunt o strategie de a vinde populației ideea că întreaga criză a energiei și a alimentelor a fost inevitabilă și datorată strict războiului Rusiei în Ucraina. Că această criza nu putea fi ocolită dacă Europa nu ar fi adoptat orbește tranziția la energia verde, dacă nu ar fi închis forțat un procent mare de ferme din cauza presupusei poluări (cazul Olandei), dacă Germania nu ar fi renunțat la energia nucleară, dacă Banca Centrală Europeană nu ar fi aruncat cu bani din elicopter un deceniu și jumătate, direct în buzunarele marilor bănci și corporații. Asemenea discursuri grave, cu o tentă apocaliptică pe alocuri, vor să inducă ideea că incompetența și greșelile ultimilor ani din toate statele UE au fost  ”inevitabile”.
• Discursurile despre ”sacrificii” și ”sfârșitul abundenței” sunt un mesaj pentru Rusia: suntem gata să facem sacrificii, la nivel economic, social și nu vom renunța la politica de sancțiuni, par să spună liderii europeni.
• Avansarea unui termen de 5-10 de „ierni” pentru actuala criză nu este hazardată. Este reluarea la nivel oficial a ideii unui război lung și de uzură exprimată în urmă cu câteva luni de șeful Council on Foreign Relations din SUA, în revista Foreign Affairs, moment din care a fost preluat de mulți analiști din Europa. Însă premierul Belgiei nu a vorbit specific despre ”război”, ci despre „dificultăți”, ceea ce poate duce cu gândul la posibila continuare a crizei ucrainene cu o ”mare resetare” care să presupună sacrificii din partea populației.

Pentru a-și atinge obicetivele de mai sus, noua retorică a liderilor europeni va trebui să mai conțină un ingredient. Apărarea ”libertății” prin sacrificii în următorul deceniu este un scop nobil însă prea abstract pentru generațiile actuale, iar termenul prea lung. Că vor fi adevărate sau false, exprimate oficial sau pe alte canale, vor fi necesare informații despre planurile lui Vladimir Putin de a extinde „imperiul răului”, ”autocrația” în Europa. Așteptăm lansarea coordonată și a unor asemenea dezvăluiri.

Macron: ”Pare să fie sfârșitul abundenței”

Ce spune președintele Franței? La o zi după declarațiile Înaltului Reprezentat Borrell, a venit rândul președintelui Macron, care a ținut primul discurs de după vacanță. ”Cred că trecem printr-o perioadă de mari schimbări. În primul rând pentru că ceea ce trăim pare să fie sfârșitul abundenței”, a spus Macron. ”Trecem prin momente marcate de o serie de crize, una ai grava ca alta”. ”Libertatea are un preț. Bătăliile care vor urma nu vor putea fi câștigate decât prin efortul nostru”, a spus președintele, care a adăugat că francezii trebuie să facă ”sacrificii” în perioada următoare. ”Sistemul nostru se bazează pe libertatea în care ne-am obișnuit să trăim. Aceasta libertate trebuie apărata, iar asta va presupune sacrificii”, a spus Macron.

Purtătorul de cuvânt al guvernului avertizase înainte de discursul lui Macron că plafonarea prețului la energie pentru consumatorii casnici nu va putea continua ”pe termen nedefinit”. Guvernul a început să lucreze începând din luna iulie la un plan pentru reducerea consumului de energie. Țara este mai puțin dependența de gazele importate din Rusia decât Germania și țările din Europa Centrală, de Est, decât Italia și Grecia.

”Prima datorie este de a vorbi deschis și foarte clar, fără a fi apocaliptici”, a spus Macron, cerându-le miniștrilor să evite demagogia. ”Este ușor să promiți orice, sa spui orice. Nu vă lăsați pradă acestei tentații, este demagogie”, iar asta se întâmplă astăzi ”în toate democrațiile, într-o lume complexă și înfricoșătoare”.

Care să fie sacrificiile pe care Macron se pregătește să le ceară francezilor? Dacă este să ne uităm pe agenda guvernului, este ușor să observăm că se va încerca reformarea rapidă a pensiilor și a ajutorului de șomaj, o reformă care a fost deja respinsă de sindicate. Renunțarea la plafonarea prețului energiei este o altă măsurp ce poate duce și ea la proteste.

Alegerile decisive în partidul Republicanii (balamaua esențială pentru guvernul minoritar al lui Macron) și votul pe legea pensiilor, care va avea loc până la finalul anului, vor arăta dacă executivul controlat de Macron poate guverna sau dacă se va ajunge la alegeri anticipate (alegeri care, în mod tradițional în Franța, nu favorizează partidele aflate la putere).

Premierul Belgiei: ”Următoarele 5-10 ierni vor fi foarte dificile”

Premierul Belgiei, Alexander De Croo, s-a înscris și el pe lista declarațiilor coordonate amintită la început. De Croo vine cu un element nou – el ne spune și cât ar dura criza în Europa. Spune De Croo: ”Următoarele cinci până la zece ierni vor fi foarte dificile. Evoluția situației este foarte grea peste tot în Europa. În anumite sectoare, este foarte greu să gestionăm prețul ridicat al energiei. Monitorizăm situația, însă trebuie să fim limpezi: următoarele câteva luni vor fi grele, următoarele ierni vor fi grele. Trebuie să sperăm la ce este mai bine în timp ce ne pregătim pentru ce poate fi mai rău. Dacă situația se va dovedi mai buna decât ne așteptam, tot va fi bine că ne-am pregătit”, a spus premierul Belgiei, într-o intervenție de pe 22 august.

Liderii de la Berlin nu au făcut încă asemenea apeluri la ”sacrificii” din partea populației, însă nu trebuie uitat șirul lung de măsuri și de declarații în acest sens făcute de autoritățile municipale sau de la nivel de land – tăierea apei calde în anumite facilități publice, întreruperea sau reducerea iluminatului stradal, noi limite de temperatură în clădirile publice și măsuri similare din partea marilor proprietari imobiliari pentru chiriașii lor.

Estimările din Germania privind creșterea inflației arată mai rău decât cele din Franța. Sindicatele germane au cerut și au primit deja majorări salariale, iar Germania este în pericol să intre și pe panta inflației salariilor. Încrederea în social-democrații aflați la cârma guvernului a scăzut de la 25 la 19% (mult sub cele 28% de care se bucură opoziția creștin-democrată). Chiar dacă scumpirea dramatică a energiei se datorează și politicii ecologiste de renunțare la energia nucleară, Verzii din Germania (și ei aflati la guvernare) nu au pierdut încrederea electoratului, arată sondajele. Tabloul politic și economic ne poate indica o cădere a guvernului actual la jumătatea mandatului.

AP: SUA se așteaptă ca Ucraina să lupte ani de zile de acum încolo

După problemele din Franța și Germania, să vedem cum arată criza energetică într-o țară mult mai săracă. Guvernul Greciei a fost nevoit să aloce cu 70% mai multe fonduri pentru luna septembrie față de luna august, pentru plafonarea prețului la energie electrică. După ce producătorii de energie au anunțat o creștere substanțială a prețului pentru luna viitoare, guvernul a trebuit să majoreze subsidiile pentru electricitate de la 1,1 miliarde de euro (în august), la 1,9 miliarde de euro. Cât timp își va putea permite Grecia îndatorată să asigure asemenea subsidii? Între cinci și zece ani, așa cum spune premierul Belgiei?

”Oficiali americani citați de AP” confirmă estimarea premierului de la Bruxelles. Iată: ”«Washingtonul se așteaptă ca Ucraina să lupte ani de zile de acum încolo», spun oficiali americani citați de Associated Press”. Agenția de presa arată că ultimul pachet de ajutor militar pentru Ucraina, de 3 miliarde de dolari, include arme care se află acum în faza de dezvoltare și de testare și nu ar putea livrate decât peste ani buni. Liderii de la Washington par însă siguri că Rusia si Ucraina va fi și atunci în război, iar produsele complexului militaro-industrial american vor avea mare căutare.

Moartea modelului social european: fiecare pe cont propriu

Într-un discurs în fața Parlamentului ținut în 2013, regale Willem-Alexander al Olandei anunța moartea modelului social european. ”Din cauza evoluțiilor sociale, precum globalizarea și îmbătrânirea populației, piața noastră a muncii și serviciile publice nu mai sunt potrivite pentru necesitățile timpurilor noastre. Statul clasic al bunăstării din a doua jumătate a secolului XX evoluează încet dar sigur către «o societate participativă», în care se așteaptă ca cetățenii să aibă grijă de ei înșiși sau sa creeze soluții la nivelul societății civile pentru probleme precum pensiile (…) Tuturor celor care pot li se cere să-și asume responsabilitatea pentru propria viață și pentru cea a persoanelor apropiate”.

”Ei vorbesc despre o societate participativă. Aceasta înseamnă, de fapt, că fiecare e pe cont propriu”, comenta atunci Arnoud Boot, profesor de economie la Universitatea din Amsterdam.

Acum, după aproape un deceniu, cu un război în Ucraina și cea mai gravă criză energetică, guvernele UE încep să lanseze un mesaj similar. Este mesajul că ”fiecare e pe cont propriu” la nivel economic, dar trebuie să se sacrifice de fiecare dată când guvernul spune că o criză a fost ”inevitabilă”.