Vorbe dure din partea unui fost procuror DNA despre Iliescu, Băsescu și Iohannis

„Dosarul cunoscut public ca dosarul judecăţii şi împuşcării lui Ceauşescu, prin care Iliescu şi acoliţii lui, în loc să creeze premisele unui proces cu garanţii legale, în care dictatorul Ceauşescu să răspundă după principii şi garanţii procedurale pentru represiunea sângeroasă din decembrie 1989, au preferat să facă o mascaradă juridică pe care ulterior să o implementeze în metalul colectiv ca act, prin manipulare se înţelege, ca act de justiţie şi dreptate. E adevărat că noi, cetăţenii, ne-am bucurat atunci fiecare în funcţie de personalitatea, rolul, educaţia şi înţelegerea lucrurilor”, a afirmat Marius Cătălin Vartic, citat de News.ro.

El a precizat că democraţia românească avea nevoie de un proces public legal şi cu garanţii.

„Democrația și românii aveau nevoie de un proces public legal și cu garanții”

„Deşi nu există dubii cu privire la vinovăţia dictatorului, românii şi democraţia românească aveau nevoie de un proces public legal şi cu garanţii. Acest dosar, ca şi dosarele mineriadelor au reprezentat în fapt acte de confiscare a puterii, a justiţiei şi, în final, a democraţiei occidentale de tip liberal şi umanist şi cu transformarea narativelor publice în democraţie originală, totul cu complicitatea şi pasivitatea justiţiei aici totuşi, aş aduce pe toţi procurorii generali care au succedat lui 1989. Mai sunt unii care au fost de bună credinţă, cel puţin în ultima parte a vremurilor noastre”, a mai declarat fostul procuror DNA.

UPDATE Magistrații fără teamă de Savonea și-au vărsat năduful la Cotroceni. Discuția, transmisă LIVE

El consideră că „ghemul de minciuni şi complicităţi” au creat „reţele de putere formală şi informală” care au dus la eşecul preşedintelui Emil Constantinescu.

”Cumva am ieşit din 1989. Speranţele erau mari. Tot acest ghem de minciuni şi complicităţi au creat reţele de putere formală şi informală, care s-au adaptat şi au evoluat în timp şi care au făcut posibil eşecul preşedintelui Emil Constantinescu, care, deşi reformist şi înconjurat de importanţi membri ai partidelor istorice, adevăraţi martiri ai neamului românesc, îl numesc aici doar cu titlul de exemplificativ pe politicianul cu aură de sfânt, Corneliu Coposu. A fost nevoit să capituleze cu fraza: «după patru ani pot spune că am fost învins de sistem»”, a declarat Marius Cătălin Vartic.

Iohannis, făcut responsabil de anularea alegerilor din 2024

El a analizat şi comportamentul preşedinţilor Traian Băsescu şi Klaus Iohannis faţă de justiţie.

”Venirea lui Traian Băsescu a fost marcată de asumarea condamnării politice a comunismului, de reabilitarea încrederii în justiţie, dar, din păcate, cu un final de mandat când rolul de arbitru al acestuia a fost transformat în jucător constituţional, cu gestionarea deficitară a conflictului de interese în care le-a introdus familia şi apropiaţii. Expresia «trei din ai mei, din echipa mea, au arestat alţi trei din echipa mea« marchează această prăbuşire a obiectivităţii instituţiei prezidenţiale. Preşedintele Klaus Iohannis a avut un răspuns inadecvat în comunicarea şi în gestionarea juridică pe timpul stării de alertă din timpul pandemiei, a restrângerii exerciţiului unor drepturi şi libertăţi aplicabile şi sancţionate de CCR în diferite decizii, dar şi un răspuns inadecvat, politic şi instituţional la marea corupţie generată de centralizarea şi urgentarea achiziţiilor publice. Practic s-a creat un monopol, iar răspunsul din partea autorităţilor care aveau atribuţia asta a fost foarte, foarte slab”, a afirmat Marius Cătălin Vartic.

El s-a referit şi la decizia de anulare a alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024.

„Klaus Iohannis s-a aflat în zona de responsabilitate a garantării unui proces electoral corect, invalidat de CCR în mod corect prin hotărârea CCR din 6 decembrie 2024, alături de instituţii ale statului, care până în prezent nu au efectuat un audit al falimentului acestui demers democratic, adică garantarea alegerilor libere. Să ne înţelegem, eu sunt pentru decizia CCR, dar nu există o responsabilitate politică care nu a fost angajată de instituţiile statului. În momentul în care la Autoritatea Electorală Permanentă pui un om politic, când de fapt una din marile probleme este cum banul public, transformat în subvenţie, se duce în mod netransparent în media, în susţineri electorale mai mult sau mai puţin corecte, asta arată un risc”, a mai declarat fostul procuror DNA.