Adio, reputație!

Vom avea stat de drept, vom avea Justiție, așa cum au cerut-o procurorii răsculați. Dar nu vom avea ordine și lege, adică nici morală, cîtă vreme reputația nu mai este un criteriu. Una-două, după trei mitinguri și zece scandări, au dispărut cele cîteva modificări de lege care incomodau peste măsură. Judecătorii nu mai pot fi conducători de parchete. Mare brînză! Se poate delega mai departe, pînă cînd Justiția din țara noastră va fi condusă numai de interimari ușor de ținut în hățuri. Asta da, ține de statul de drepți. Și vom avea judecători și procurori după tipicul și asemănarea celor de la Ploiești și Oradea. Adică dispare, pînă la sfîrșitul clasei politice actuale și pînă la moartea binomului, blestematul criteriu al bunei reputații.

La ce să mai fie obligatoriu criteriul bunei reputații cîtă vreme trăim o vreme în care nu mai este aplicabil nici parlamentarilor, nici politicienilor, nici ziariștilor, nici diplomaților. Reputația devine astfel o valoare nesemnificativă, la îndemîna oricui, dar imposibil de păstrat cîtă vreme ne bălăcărim cu toții de dimineața pînă seara.

Mai poate avea cineva reputație, din moment ce mașinile de produs zvonuri și calomnii vomează zi și noapte? Mai putem folosi criteriul bunei reputații, cîtă vreme el nu se mai aplică nicăieri? Adevărul este că buna reputație a fost introdusă în OUG 7 într-o perioadă în care nu se aplica în nici un domeniu și nici un funcționar public nu era judecat după asta. Ca atare, și procurorii ca și ceilalți funcționari publici, după cîteva zile de proteste și de răscoală, pot cerceta liniștiți. Și pot aresta din greșeală, pot agăța femei și bărbați, pot subția dosare contra șpagă, pot dormi în șanț, pot face tot ce vor ei, exact ca politicienii sau ca ziariștii. Singura diferență este că ei pot folosi și cătușe și pot aresta și ticlui dosare ticăloase.

Povestea tragică a familei Bârsan, difuzată luni seara, descalificantă pentru actualul stat de drept din România, ne-a arătat ce poate produce prostia și ticăloșia procurorilor, fără criteriul bunei reputații. După ce drama celor doi judecători a cutremurat România și după ce a dat măsura justiției pe care o apără procurorii, politicienii, actorii și inconștienții, a doua zi, în loc să auzim de demisii și cercetări, s-a terminat în cel mai românesc stil posibil.

A doua zi criteriul bunei reputații a fost scos în afara legii.

Nu ne mai rămîne decît să așteptăm ca numărul arestărilor abuzive să devină criteriu profesional de referință.