
Peste 50 la sută dintre copiii români au fost, la un moment dat în viaţă, agresaţi, iar 13 la sută dintre aceştia au fost terorizaţi prin intermediul internetului, potrivit studiului UE „Kids Online II”.
Ovidiu Măjină de la „Salvaţi Copiii”, coordonator al programului Sigur.info, a spus, joi, la conferinţa de presă organizată de Centrul pentru Protecţia Online Împotriva Exploatării Copiilor, că studiul, făcut în primăvara-vara anului 2010, plasează România pe primele locuri la nivel european în ceea ce priveşte pericolele la care sunt expuşi minorii.
Astfel, 52 la sută dintre participanţii la studiu au spus că au fost agresaţi pe internet sau în afara lui, 13 la sută dintre aceştia fiind agresaţi on-line. Aceste procente sunt cele mai mari din Uniunea Europeană (UE), iar ceea ce este surprinzător este faptul că, pentru prima oară, minorii din România au spus că au primit SMS-uri cu conţinut sexual.
Potrivit lui Măjină, 28 la sută dintre respondenţi au recunoscut că au fost hărţuiţi sexual prin SMS-uri, fapt ce nu mai fusese raportat înaintea de 2010.
De asemenea, se observă o discrepanţă între ceea ce fac minorii pe internet şi ceea ce părinţii lor cred că ei fac. Concret, 25 la sută dintre copiii intervievaţi au recunoscut că au discutat cu necunoscuţi pe internet, iar în urma discuţiilor 12 la sută dintre aceştia au ajuns la întâlniri cu ei. Numai şase la sută din părinţi ştiu, însă, despre aceste întâlniri.
Totodată, în ceea ce priveşte timpul petrecut pe internet, majoritatea copiilor au spus că petrec între patru şi şase ore pe zi. Spre deosebire de acest fapt, părinţii cred că minorii petrec între două şi trei ore pe zi pe internet.
Şeful Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), Codruţ Olaru, prezent la conferinţă, a vorbit despre incidenţa pornografiei infantile, aceasta reprezentând un alt pericol la care sunt expuşi minorii.
Acesta a spus că numărul cauzelor soluţionate în domeniul pornografiei infantile în România este nesemnificativ. El a precizat că, atunci când au existat asemenea cazuri, intervenţia DIICOT şi a Poliţiei Române a fost una fermă şi a dus la prinderea infractorilor.
Procurorul şef Codruţ Olaru a mai spus că o caracteristică a acestui gen de infracţiune este că elementul informatic (producerea şi distribuirea de materiale pornografice) se îmbină cu abuzul sexual al minorului.
La rândul său, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, a arătat că expunerea minorilor la mediul online a cunoscut o creştere exponenţială în ultimii ani, nu numai în ţările din vestul Europei.
„În România, rata de penetrare a internetului a fost de 36 la sută în acest an. Nu este însă nevoie de statistici pentru a şti că unii dintre cei mai activi utilizatori sunt cei din categoria de vârstă sub 16 ani. Instrumente de socializare cum ar fi Facebook sau Hi5 sunt la îndemâna oricărui copil cu abilităţi standard de operare a calculatorului. Este la modă să stai pe net, cum se spune, iar eu personal am experimentat şi părţile bune, şi cele rele ale reţelelor sociale”, a declarat Harris.
Ambasadorul s-a referit şi la colaborarea României cu Centrul pentru Protecţia Online Împotriva Exploatării Copiilor (CEOP), prin intermediul Reţelei Internaţionale pentru Protecţia Copilului. El a precizat însăşi Ambasada britanică are o relaţie de colaborare cu CEOP, pentru a analiza fenomenul online şi a adopta cele mai eficiente măsuri de prevenţie a riscurilor aduse de internet pentru tinerii sub 18 ani.
La conferinţa de presă de joi au participat şi adjunctul şefului Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate (DCCO), Constantin Bolboşanu, reprezentanţi ai CEOP, cadre didactice şi cercetători din România şi Marea Britanie, precum şi reprezentanţi ai ONG-urilor din domeniu.
Fii primul care comentează
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.