EXCLUSIV Un membru al „Fabricii de pensionari” susține că era jurnalist sub acoperire. Ce spun procurorii

În dosar sunt 20 de suspecți. Procurorii DIICOT îi acuză de fals informatic, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, folosirea unor informații care nu sunt destinate publicității și constituire a unui grup infracțional organizat.

Cum era împărțit, potrivit DIICOT, rolul fiecărui membru al grupării

Potrivit DIICOT, fiecare membru al grupării avea un rol bine definit. Ștefan Constantin racola beneficiarii, stabilea costurile și coordona dosarele de pensionare. Savu Ionuț crea, potrivit procurorilor, vechimea fictivă în muncă prin introducerea declarațiilor fiscale necesare, iar Ferentz Romeo întocmea documentele folosite în dosare. Ștefan Corneliu făcea legătura dintre beneficiari și grupare, prelua documentele și banii și intermedia depunerea dosarelor. Un rol-cheie îl avea, potrivit anchetatorilor, Ionescu Laurențiu, angajat al Casei Naționale de Pensii, care ar fi verificat în bazele de date dacă perioadele de muncă fictivă deveniseră vizibile în sistem și confirma că dosarele puteau fi depuse pentru obținerea pensiei.

Schema prin care racolau viitori pensionari fictivi

Potrivit DIICOT, gruparea era formată inițial din patru persoane, iar ulterior i s-au alăturat și alți membri. Începând din 2018, aceștia ar fi pus la punct un mecanism prin care persoane care nu aveau vechimea necesară pentru pensionare puteau obține, contra cost, ani fictivi de muncă.

Potrivit anchetatorilor, în aproximativ opt ani, peste 860 de persoane ar fi beneficiat de această metodă, iar prejudiciul adus bugetului de stat este estimat la aproape șapte milioane de lei. Schema descrisă de procurori avea mai multe etape. Beneficiarii erau identificați prin intermediari și aduși în contact cu membrii grupării, cărora le predau documentele personale și achitau sumele cerute.

De asemenea, potrivit DIICOT, erau folosite firme fantomă pentru a crea, doar în acte, raporturi de muncă. În baza acestor documente, în sistemele statului erau transmise declarații fiscale din care rezulta, în mod fals, că persoanele lucraseră și plătiseră contribuții sociale. După ce informațiile apăreau în evidențele autorităților, beneficiarii puteau solicita pensia ca și cum ar fi îndeplinit în mod real condițiile prevăzute de lege.

Referatul DIICOT conține și declarația lui Rolea Nicolae, unul dintre beneficiarii schemei, care susține că Ștefan Corneliu a fost persoana care l-a îndrumat în demersurile pentru obținerea pensiei și l-a pus în legătură cu Savu Ionuț.

Potrivit declarației consemnate de procurori, cei doi s-ar fi cunoscut la botezul fiicei lui Ștefan Corneliu, unde Savu Ionuț i-ar fi fost prezentat drept „omul lui”.

„Ștefan Corneliu fiind cel care l-a îndrumat și ajutat să obțină documentele necesare pensionării… l-a cunoscut pe Savu Ionuț la botezul fetiței lui Ștefan Corneliu, fiind așezat intenționat la masa cu acesta și prezentat de Ștefan Corneliu ca «omul lui»”, se arată în referatul DIICOT.

Rolea mai declară că, ulterior, Savu Ionuț i-ar fi înmânat decizia de pensionare și cartea de muncă în original, iar pentru aceste servicii i-ar fi plătit 6.500 de lei. Totuși, potrivit anchetatorilor, persoanele interesate ajungeau în unele cazuri șă plătească sume cuprinse între 15.000 și 50.000 de lei, în funcție de complexitatea fiecărui caz și de vechimea care trebuia creată.

Bani la plic pentru angajatul Casei de Pensii București

Procurorii au refăcut și circuitul banilor într-unul dintre cazurile investigate. Potrivit declarației lui Ștefan Corneliu, pentru completarea fictivă a patru ani de vechime în muncă au fost solicitați 6.000 de lei. Acesta susține că a încasat suma de la beneficiar și a predat-o lui Ștefan Constantin, care i-ar fi dat ulterior un plic cu 4.000 de lei pentru Savu Ionuț-Auraș, păstrând diferența.

În același caz, Ștefan Corneliu le-a declarat anchetatorilor că dosarul de pensionare a fost depus la Ionescu Laurențiu, șeful Serviciului IT din cadrul Casei de Pensii Sector 3. Potrivit declarației, în dosar se aflau și 200 de euro, bani destinați „rezolvării dosarului”. DIICOT susține că Ionescu Laurențiu avea acces la bazele de date ale Casei Naționale de Pensii și verifica dacă perioadele de vechime introduse fictiv erau vizibile în sistem.

„Dosarul a fost depus personal de Ștefan Corneliu la Ionescu Laurențiu, șeful Serviciului IT din cadrul Casei de Pensii Sector 3 […] Ștefan Corneliu a susținut că în dosar se afla și suma de 200 de euro”, se arată în referatul DIICOT.

Un inculpat susține că s-a infiltrat în grupare ca jurnalist de investigație

Potrivit referatului DIICOT, unul dintre membrii grupării le-a declarat procurorilor că era jurnalist de investigații și că s-a apropiat de persoanele implicate după ce a aflat despre o schemă de cumpărare a vechimii în muncă. Acesta a susținut că s-a infiltrat în grupare pentru a documenta un material jurnalistic. Procurorii contestă însă această explicație și susțin că, din probele administrate în dosar, reiese că avea un rol activ în mecanism, inclusiv în racolarea persoanelor interesate să obțină pensii pe baza unei vechimi fictive.

La începutul acestei săptămâni, vă reamintim, procurorii DIICOT au efectuat 30 de percheziții în București și în județele Ilfov, Teleorman, Constanța, Giurgiu, Ialomița, Călărași și Galați. În urma descinderilor, șapte persoane au fost reținute și ulterior prezentate instanței, iar alte 13 au fost plasate sub control judiciar. Cercetările continuă. Până la o hotărâre judecătorească definitivă, toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție și au dreptul să își formuleze apărarea.