Ajutor de stat de milioane de euro pentru o companie cu 5.100 de lei cifră de afaceri

Compania Non-Woven Global SRL, care a realizat o cifră de afaceri de 5.100 de lei în 2021 a fost selectată de către Ministerul Economiei pentru o ”investiție viabilă” în producție cu o valoare cuprinsă înstre 26-45 milioane de euro. Conform termene.ro, firma este controlată de Oana Bârcă.

Această decizie a fost contestată de către Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), organizație ce reprezintă firme cu capital românesc care desfășoară activități de producție. Asociația aduce în atenția opiniei publice modul defectuos de gestionare a ajutoarelor de stat, care duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici.

Prin Hotărârea de Guvern nr 959/2022 s-a instituit o schemă de ajutor de stat privind acordarea de granturi pentru investiții destinate industriei prelucrătoare, apel de proiecte lansat de Ministerul Economiei.

În cadrul apelului, care s-a închis la data de 16.12.2022, au fost depuse un număr de 81 de proiecte, dintre care 21 au obținut punctajul maxim de 100 de puncte.
Ghidul solicitantului prevedea în mod expres prezentarea unui plan de afaceri care „trebuie să reliefeze eficiența economică a întreprinderii și viabilitatea investiției pentru care se solicită sprijin financiar”.

În vederea departajării celor 21 de companii care au obținut punctajul maxim, s-a avut în vedere numai criteriul de rentabilitate a cifrei de afaceri, fără ca acesta sa fie considerat în contextul analizei „viabilității investiției”, respectiv a capacității de absorbție și utilizare a ajutorului de stat de către firmele calificate.

Aceasta a dus, în opinia AOAR, la apariția unor situații derizorii, pe baza informațiilor publicate, care discreditează procesul de evaluare (e.g.):

– Compania Non-Woven Global SRL are o rentabilitate a cifrei de afaceri de 90,29%! Această companie urmează să primească ajutor de stat și să efectueze o „investiție viabilă” cuprinsă între 26,25 milioane de euro și 45 de milioane de euro.
– 6 din cele 8 companii câștigătoare au o cifră de afaceri sub 000 ron, iar cifra de afaceri medie a tuturor câștigătorilor este de 1.108.582 ron (aprox 220.000 de euro). Fiecare dintre aceste companii urmează să primească ajutor de stat și să efectueze „investiții viabile” de câte 30.000.000 de euro fiecare (valoare medie).
– numărul total (cumulat) de angajați ai celor 8 companii câștigătoare este de 14, revenind la o medie de 1,75 angajați/companie câștigătoare;
– rentabilitatea medie pentru cele 8 companii câștigătoare este de 67,2% (atingând si peste 90%, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Economiei), cu mult peste rentabilitatea firmelor cu activitate de producție (situată, în medie, între 5,2% si 17% conform tabelului anexat).

Consultarea unor astfel de tabele de către cei care au făcut departajarea celor 21 de firme ar fi reprezentat o condiție obligatorie și ar fi evitat eliminarea firmelor cu activități reale în industria prelucrătoare de către “firme de apartament”, potrivit AOAR: “Ține de un minim nivel de discernământ să realizezi că astfel de firme câștigă licitația, dar nu au experiența și resursele pentru realizarea unor investiții de amploare și nici capacitatea de absorbție și implementare de ajutoare de stat de până la de 200 de ori mai mari decât cifra lor de afaceri.

Cel mai probabil, ele sunt folosite pentru mascarea unor interese economice ale altor entități care nu vor sa apară public și/sau care nu s-ar fi calificat și vor face în perioadele următoare schimbarea de acționariat (prin majorări de capital, împrumuturi convertibile făcute direct sau indirect etc).

Altfel spus, ajutorul de stat devine tranzacționabil între agenții economici prin vehicule utilizate special pentru astfel de licitații.

Prin ignorarea analizei planului de afaceri și a ”viabilității investiției” de către cei care au făcut departajarea, se pun bazele unei “piețe secundare” pe care se vor tranzacționa firme utilizate în scopul câștigării licitațiilor pentru ajutorul de stat.

Ele fac o concurență neloială companiilor cu activitate efectivă în industria prelucrătoare și care au aplicat pentru aceste ajutoare de stat. Procedura de departajare a ajutoarelor de stat bazată strict pe rentabilitate, ruptă din contextul analizei viabilității, creează o situație fără precedent, defectuoasă, lipsită de transparență și de rațiune economică.

Gestionarea deficitară a ajutoarelor de stat va duce la pierderea încrederii în capacitatea ministerelor de a gestiona fonduri din bani publici”, au mai spus cei de la AOAR.

Firme precum Chimcomplex, Promateris, Zarea etc., care se constituie ca lideri regionali în domeniul lor de producție nu au fost selectate, neavând șansa să aibă indicatorul de rentabilitate la nivelul “firmelor de apartament”.”