ALEGERI UNGARIA Peter Magyar are șanse, dar primește autocrația lui Viktor Orban la cheie. Va fi tentant să o perpetueze – INTERVIU cu un cercetător

Cotidianul: Cunoașteți bine realitățile și situația din Ungaria din acest moment, care este în fața unor alegeri cruciale. Cum arată sondajele în ajunul alegerilor? Cine pleacă cu prima șansă și ce majorități se pot construi în funcție de cine ar putea să câștige? 

Attila Marton: Cred că este foarte necesar să vedem puțin scena politică, să înțelegem cum funcționează alegerile. În momentul de față sunt cinci partide în total în această competiție electorală. Partidul Tisza, condus de Peter Magyar, cel mai mare partid de opoziție, este în topul preferințelor electoratului din Ungaria.

Într-un sondaj chiar ieri publicat, una dintre casele de sondare de încredere arată că are șanse destul de bune să câștige două treimi din numărul total de mandate din Parlamentul Ungariei, numărul total fiind de 199 de mandate. În ultimele câteva săptămâni s-au făcut destul de multe sondaje și rezultatele nu erau foarte diferite între sondaje la casele de sondare de încredere. 

Tisza poate câștiga alegerile, dar nu are garanția că face majoritate

Attila Marton: Vorbim despre două partide foarte mari cu cotă de încredere mare, partidul de opoziție Tisza și partidul lui Victor Orbán-Fidesz.

Mai avem printre candidați un partid de extremă dreaptă numită Patria Noastră. Cotat undeva între 5 și 7% în majoritatea sondajelor. Și două partide mici, unul de stânga și un partid de satiră care a avut cumva o perioadă de vizibilitate bună, dar acum este puternic în descreștere. Ambele sunt cotate sub pragul electoral de 5%. 

Este foarte interesant de menționat faptul că foarte multe partide au decis înaintea alegerilor să nu candideze deloc, ca să nu scadă șansele unui schimbări de regim. Și în perioada electorală mulți candidați care candidau pe locuri uninominale s-au retras ca să crească șansele candidatului din partea Tisza.

În Ungaria, sistemul de alegeri pentru parlamentare este foarte complex, sunt 106 locuri uninominale în care candidații sunt aleși pe persoană fizică, iar restul mandatelor sunt împărțite pe voturi de liste, proporțional cu un sistem care favorizează câștigătorul la redistribuirea mandatelor. 

„Fidesz se pregătește de pierderea alegerilor”

Cotidianul: În această privință a mandatelor s-ar putea reașeza majoritatea chiar dacă Tisza iese pe primul loc? 

Attila Marton: Categoric da, sistemul este făcut în așa fel încât să favorizeze Fidesz. Au redesenat circumscripțiile electorale în așa fel încât să fie puternic avantajat de sistem. Electoratul Fidesz este reprezentat de persoane în vârstă, cu studii precare, din mediul rural. Astfel, Fidesz poate să piardă orașele mari, educate, unde bunăstarea oamenilor este mult mai mare… Să-și permită să piardă aceste orașe mari, așadar, și să aibă totuși un scor electoral puternic.

Cu toate astea, deja se pregătesc, mi se pare, de pierderea acestor alegeri. Au vorbit inclusiv de faptul că ar fi dispuși să facă o alianță de guvernare împreună cu partidul din Patria Noastră, partidul de extremă-dreapta. În cazul acesta, dacă sondajele se adevărăsc, Ungaria ar avea un Parlament format din două, din trei partide, două partide foarte mari, toate de dreapta, între care una de extremă-dreapta. Deci Fereastra Overton s-ar deplasa foarte puternic spre dreapta. 

„Peter Magyar și partidul Tisza primesc o autocrație la cheie”

Cotidianul: O majoritate care nu ar include Tisza, nu? 

Attila Marton: Da! Asta ar însemna ca Tisza să câștige alegerile cu un procent mai mare decât celelalte partide și cu toate astea să rămână în opoziție. Este o posibilitate și asta. 

Cotidianul: S-ar schimba însă cu adevărat regimul dacă Tisza ar câștiga? Pentru că Peter Magyar este văzut ca un descendent al lui Orbán, a fost alături de el până la un punct, poate un pic mai moderat, dar cam cu aceleași politici referitoare la războiul din Ucraina și la Uniunea Europeană. 

Attila Marton: Într-adevăr sunt aceste asocieri destul de problematice, schimbarea de regim are două mari probleme din acest punct de vedere.

Unu la mâna, Peter Magyar și partidul Tisza primesc o autocrație la cheie. Asta însemnând că trebuie să fie foarte motivați să schimbe funcționarea statului după ce ajung la putere. Pentru că ei fiind la putere vor fi favorizați de sistemul construit de Orbán la maximum. Asta este de regulă o problemă generală în alegeri, pentru că e de ajuns un mandat iliberal încât toți ceilalți care vin după să se plieze pe el.

Un sistem la cheie ar putea să-i surâdă și lui Peter Magyar ori ar putea să-l încurce

Attila Marton: Pe de cealaltă parte, un construit sistem construit în 16 ani de domnie cu două treimi, cu posibilitatea de a modifica Constituția după bunul plac. Orbán și Fidesz au reușit să construiască astfel un întreg imperiu în care votul lucrează în favoarea lor. 

Este de ajuns să menționăm faptul că majoritatea presei nu mai este liberă. Unii analiști spun că în jur de 80% din toate titlurile de presă din Ungaria, de la cele mai mici ziare până la televiziunile cele mai mari, sunt în mâna prietenilor lui Orbán sau în mâna fundațiilor create de Orbán.

Deci, doar dacă ne raportăm la asta, orice ar face un eventual guvern Tisza, realitatea mediatică este mulată în așa fel încât aceste rezultate să nu ajungă în forma dorită sau în forma reală la electorat. 

Funcțiile-cheie din Ungaria rămân ale lui Viktor Orban

Attila Marton: La asta se adăugă faptul că diferitele funcții din stat sunt umplute cu loialiști ai lui Orbán. Procurorul general care va avea mandat până în 2029 și este una dintre persoanele de bază din clica lui Orbán. Sau Curtea Constituțională sau președintele Ungariei, care până la urmă este o poziție simbolică în multe privințe. Nu are atâtea puteri ca președintele în România. Are totuși posibilitatea să oprească din parcursul legislativ legile propuse de un guvern Tisza, creând blocaje. Eșecuri de guvernare în baza cărora următoarele alegeri ar putea fi din nou ușor câștigate de către Fidesz. 

Deci nu sunt într-o situație foarte bună cei de la Partidul Tisza, dar trebuie să se plieze pe aceste elemente pentru că, în fond, împart același electorat cu Orbán. Din această cauză trebuie să păstreze și retorica antimigrație, chiar și retorica anti-Ucraina, anti-UE, pentru că altfel ar risca să nu câștige alegerile.

„Peter Magyar deja s-a exprimat că este foarte dornic să revitalizeze relația cu Uniunea Europeană”

Attila Marton: Suntem foarte curioși să vedem dacă aceste linii de comunicare o să rămână valabile și după data alegerilor sau vedem o schimbare reală în atitudine față de aceste elemente. 

Ce este cât de cât bine este că Peter Magyar deja s-a exprimat că este foarte dornic să revitalizeze relația cu Uniunea Europeană. Este dornic să înceapă procesul de aderare la Procuratura Europeană, ca să poată începe Procuratura Europeană investigarea cazurilor de corupție din fonduri europene în Ungaria. Și că ar dori o relație mult mai strânsă decât statutul acesta de  ghimpe în coastă construit de Orbán în toată relația cu structurile europene. 

SUA se pregătesc și pentru varianta Peter Magyar

Cotidianul: Care sunt evoluțiile de ultimă oră privind susținerea SUA pentru Viktor Orban? Aici, în România, a fost perceput mesajul dat de Statele Unite. Da, îl susținem pe Victor Orbán, dar am putea să conviețuim și cu Peter Magyar  dacă e nevoie.

Attila Marton: Într-adevăr, din punctul acesta de vedere, conferința respectivă a fost în mare parte un eșec al lui Orban în legătură cu relația cu Statele Unite. Atât președintele Trump, cât și J.D. Vance s-au exprimat de mai multe ori în favoarea lui Victor Orbán. Dar cu toate acestea, văd și ei realitatea și deja se pregătesc la o schimbare de regim în caz că acesta se întâmplă.

Eu cred că aceste intervenții totuși au fost tardive din punctul de vedere al alegerilor. Pentru că nu mai sunt modificări semnificative al sondajelor. Eventual partidele mici pierd mai multe procente și astea sunt împărțite de cele două partide mari.

Dar oamenii deja și-au făcut socotelile, știu ce vor alege. În momentul de față, foarte greu este ca oamenii să schimbe votul în baza recomandării președintelui Statelor Unite. Și, efectiv, vedem doar că facțiunile doar se radicalizează și se distanțează unii de ceilalți. Nu prea mai sunt voturi care să fie împărțite între cele două tabele.

Este totuși un pas important faptul că J.D. Vance deja a început să semnalizeze și spre opoziție. Și, spre exemplu, până și gesticulația lui Victor Orbán la acea conferință de presă arăta că înțelege cumva situația asta și se simte vulnerabil în această nouă direcție de comunicare.

În Ungaria, atitudinea față de Rusia a lui Viktor Orban e percepută diferit 

Cotidianul: Marele scandal dintre ministrul de Externe maghiar și Serghei Lavrov, care arăta, practic, nu numai apropierea de Rusia, ci aproape subordonarea față de Rusia a oficialilor din jurul lui Viktor Orban. Cât a contribuit la rezultat acest episod și cum este perceput Viktor Orban de către maghiari în lumina noilor dovezi, care arată că, practic, ministrul de externe îi dădea raportul lui Lavrov? 

Attila Marton:  Aceste lucruri sunt puțin altfel percepute în Ungaria decât le percepem noi în România. Unu mână, în presa din Ungaria nu a figurat atât de evident această știre. Pe cealaltă parte, nici nu ar fi fost o surpriză foarte mare pentru electoratul din Ungaria, pentru că știu că există o relație bilaterală puternică între Ungaria și Rusia. Au fost întâlniri electorale în ultimele două săptămâni la care însuși ministrul de Externe a semnalat această situație, făcând apel la situația economică a Ungariei.

Pur și simplu a spus să-l acuze de relație prea apropiată cu Rusia cei care sunt dispuși să plătească pentru întreținere, pentru factura de gaz, prețuri de două sau trei ori mai mari. Ungaria, fiind puternic dependentă de gazul rusesc, neavând alte posibilități importante de a importa capacități mari de gaz, cumva este în mentalul colectiv faptul că o relație cu Rusia este necesară pentru a ține costurile de viață la un nivel acceptabil. Astea deja oricum au crescut foarte mult din cauza războiului, din cauza COVID-ului și oamenii resimt.

Viktor Orban dă vina pe Zelenski și UE pentru sărăcirea populației

Attila Marton: Populația generală din Ungaria a sărăcit foarte puternic în ultimii zece ani. Cei care se află la limita sărăciei extreme au crescut numeric foarte mult. Narațiunea este în așa fel construită încât responsabili pentru acest eșec economic să fie mereu actori din afara Ungariei, cu precădere Volodimir Zelenski și Ucraina, în jurul căreia s-a construit toată această campanie în care Ucraina vrea să atenteze la siguranța energetică a Ungariei, vrea să intervină în alegeri, încearcă să saboteze procesele. 

Chiar azi dimineața a apărut o știre în care presa mainstream arondată Fidesz încearcă să inducă ideea că Ucraina pregătește să infiltreze persoane care să incite la proteste de stradă, astfel încât să se genereze violențe. 

„Kelemen Hunor s-ar putea îndrepta spre finalul carierei politice”

Cotidianul: Cât contează în această ecuație voturile UDMR? Cum este percepută din Ungaria campania aceasta intensivă dusă de UDMR? În favoarea lui Viktor Orban. Se explică faptul că UDMR îi rămâne fidel lui Viktor Orban până la capăt și nu vrea să schimbe macazul? 

Attila Marton: Dacă ne uităm strict numeric la voturi, numărul de voturi care vine din România este exagerat în importanță.

Din votul maghiarilor din Transilvania rezultă cam un mandat, din cele 199 de mandate din Parlamentul Ungariei. Constituțional ar putea să fie un număr între 1 și 3, dar de obicei numărul de voturi nici pe departe nu este de ajuns pentru asta. Doar dacă ne gândim la faptul că, deși în România trăiesc 1.100.000 de etnici maghiari, numărul de voturi valabil exprimate este undeva între 180.000-220.000, este un număr foarte mic.

Deci am putea spune că o cincime dintre maghiarii din Transilvania participă la aceste alegeri și votează într-un fel sau altul. Deci numărul de voturi în sine nu este atât de important, cum am crede noi că este. 

Ungaria virtuală e națiunea construită de Viktor Orban

Attila Marton: Narațiunea construită de Viktor Orban în ultimii 16 ani e făcută în așa fel încât aceste voturi să conteze simbolic. Orban și-a dat relativ repede seama că nu se vor mai schimba granițele fizice ale țării. Deci toată ideea asta în care România ar putea să piardă Transilvania este o fundătură logică din multe puncte de vedere și îmi pare rău când o văd în presa din România. 

Dar, de fapt, Orban și-a propus să construiască o națiune virtuală în care toți maghiarii aparțin cumva de acest stat. Pot să voteze, au dublă cetățenie, sunt conectați într-un mod direct prin diferite programe de microfinanțare cu statul ungar. Și această națiune virtuală este foarte importantă pentru că ăsta a fost unul dintre elementele definitorii ale lui Orban în toată cariera lui politică din ultimii 16 ani.

Și din punctul ăsta de vedere, loialitatea UDMR-ului față de Orban se încadrează perfect în această construcție ideologică. UDMR este într-o competiție internă și facțiunile interne din UDMR sunt într-o competiție de loialitate față de regimul Orban pentru că, până la urmă, o cantitate extrem de mare de fonduri pe care ele le pot folosi în a construi avantaje electorale vin din partea Ungariei. 

Fonduri netransparente

Attila Marton: Și aceste fonduri pot să vină într-un mod total netransparent. La jocuri de fotbal sau la partide de vânătoare se discută câte o finanțare de stadion, câte o construcție de hotel de lux și astfel de investiții.

Deci, din punctul ăsta de vedere, UDMR este într-o situație în care trebuie să facă campanie Fidesz-ului. Mi se pare strategic o decizie extrem de proastă pentru că, efectiv, reprezentanții comunității maghiare discută doar cu un singur actor și asta vulnerabilizează comunitatea în sine, nu doar pe ei. Și eu văd șanse foarte bune ca acest nou eșec strategic a lui Hunor Kelemen să-i aducă sfârșitul în politica mare.

„Oameni apropiați de UDMR, consilieri locali, au declarat deja public, într-un greșeală de comunicare, cred eu, că deja se discută cu Tisza”

Attila Marton: Cu toate astea, chiar și oameni apropiați de UDMR, consilieri locali, au declarat deja public, într-un greșeală de comunicare, cred eu, că deja se discută cu Tisza, deja se pregătesc în subteran înțelegerile clădirii acestei relații, în așa fel încât să fie pregătiți și ei pentru o schimbare de regim. 

O să fie probabil o perioadă de interregnum în această relație, perioada în care UDMR nu o să fie privit ca un partener de încredere, potrivit pentru discuții între guvernul ungar și comunitatea maghiară din Transilvania. Dar sunt destul de pragmatici cei de la UDMR ca să treacă aceste hopuri, din păcate. Pentru că faptul că s-au pliat în totalitate regimului Fidesz a dus la situația în care ei au construit în Transilvania un regim de autocrație etnică foarte similar până la urmă cu ceea ce a făcut guvernul Orbán în Ungaria.