Alegerile din Găgăuzia și strategia de ocupație electorală a la russe

Kremlinul urmărește să readucă țara în sfera sa de influență și să îi blocheze integrarea europeană. În Găgăuzia, încearcă să câștige controlul asupra instituțiilor autonomiei și să le folosească pentru a întreține conflictul cu Chișinăul. Ocupația electorală începe atunci când banii Moscovei ajung să decidă cine vorbește în numele alegătorilor.

Societatea civilă a semnalat că reclame online în sprijinul candidatului Fiodor Gagauz au fost finanțate din Rusia. Alte reclame au circulat fără identificarea plătitorului. Observatorii au identificat și rețele de conturi care amplificau artificial mesaje electorale, inclusiv apeluri la boicot și acuzații că autoritățile centrale ar controla scrutinul.

Directorul SIS, Alexandru Musteața, avertizase deja că Rusia își intensifică acțiunile de influență înaintea următoarelor alegeri din Republica Moldova și semnalase asemenea activități în regiune.

Dacă obțin mandate politicieni dispuși să servească interesele Rusiei, Moscova capătă pârghii în administrația autonomiei. Kremlinului îi convine și un scrutin contestat. Neîncrederea în rezultat poate întârzia instalarea noilor autorități, poate amâna negocierile cu Guvernul și poate prelungi confruntarea mult după închiderea urnelor. Costul blocajului îl suportă locuitorii regiunii.

De la Kremlin la Comrat

În 2023, Evghenia Guțul a câștigat funcția de bașcan din partea partidului lui Ilan Șor. În martie 2024, ea i-a cerut sprijin lui Vladimir Putin la Soci, invocând relația toxică cu autoritățile moldovene. Întâlnirea i-a permis Kremlinului să pozeze în protector al autonomiei și să își revendice un rol într-o dispută internă a Republicii Moldova.

În motivarea sancțiunilor, Consiliul Uniunii Europene a arătat că Evrazia, organizație cu sediul la Moscova, canaliza bani de la o bancă rusă și de la Ilan Șor către locuitori și proiecte de infrastructură din Găgăuzia.

În mai 2026, Curtea de Apel Centru a menținut condamnarea Evgheniei Guțul la șapte ani de închisoare în dosarul finanțării ilegale a partidului „Șor”. Potrivit dosarului, banii aduși în țară preponderent din Rusia au fost folosiți inclusiv pentru plata participanților la protestele organizate de partid la Chișinău.

În 2024, rețeaua lui Șor a încercat să cumpere voturi la prezidențiale și la referendumul privind integrarea europeană. Potrivit poliției moldovene, numai în septembrie 2024 au fost transferați din Rusia peste 15 milioane de dolari prin această schemă. În iunie 2026, Uniunea Europeană a sancționat și apropiați ai lui Șor pentru implicarea în operațiuni finanțate de Rusia menite să perturbe alegerile parlamentare din 2025.

Test pentru Chișinău

În iulie, Curtea Constituțională a stabilit că alegerile regionale se organizează potrivit Codului electoral. În campanie, acuzația că autoritățile de la Chișinău ar urmări lichidarea autonomiei a fost tirajată de propaganda pro-rusă. Bașcanul interimar Ilia Uzun, sancționat de Uniunea Europeană în 2024 inclusiv pentru răspândirea propagandei ruse, a îndemnat la boicotarea alegerilor. A cere boicot în numele autonomiei înseamnă a slăbi chiar puterea găgăuzilor de a decide cine îi reprezintă.

Chișinăul trebuie să urmărească banii până la sursă și să sancționeze cumpărarea voturilor. Parteneriatul cu Comratul se construiește și între scrutine. Guvernul își câștigă credibilitatea oferind servicii publice de calitate și ducând la capăt investițiile promise. Când oamenii știu cine răspunde pentru un drum, o școală sau un apeduct și când va fi gata, Moscovei îi este mai greu să își cumpere influența sub pretextul ajutorului.

Primele decizii publice privind bugetul autonomiei și proiectele negociate cu Guvernul vor arăta în interesul cui își exercită mandatul noii aleși. Republica Moldova trece testul dacă locuitorii autonomiei își pot alege liber conducerea și îi pot cere socoteală pentru deciziile luate la Comrat.