Alegerile din Ungaria nu vor aduce sfârșitul iliberalismului

Potrivit unui sondaj publicat de Institutul Median, în Ungaria, partidul Fidesz pierde tot mai mult teren în fața partidului de centru-dreapta Tisza, condus de Péter Magyar. În rândul alegătorilor care s-au hotărât deja cu cine vor vota pe 12 aprilie, diferența a crescut la 20%, față de 12% în ianuarie. Este cea mai mare diferență de până acum.

Fidesz pierde teren în fața disidenților în Ungaria

Partidul lui Magyar are acum sprijinul a 55% dintre alegătorii deciși, în timp ce Fidesz a scăzut la 35% față de luna trecută. În afara acestor două partide, doar formațiunea de extremă dreapta Mi Hazánk are șanse să intre în parlament, cu un scor peste pragul de 4%. Majoritatea sondajelor arată Tisza în frunte, însă există și unele care indică Fidesz pe primul loc. Institutul Nezopont, de exemplu, plasează Fidesz în avantaj. Institutul explică faptul că Fidesz ar avea încă aproximativ 200.000–300.000 de susținători inactivi care ar putea fi mobilizați înainte de ziua alegerilor. Însă marea majoritate a sondajelor arată că Viktor Orban se va opri la cele patru mandate consecutive de până acum.

Înseamnă asta că se va încheia disputa dintre Bruxelles și guvernele ”iliberale” din UE? Până la alegerile din Ungaria, vor veni alegerile parlamentare din Slovenia, pe 22 martie. Lupta se va da între Mișcarea Libertate, a premierului Robert Golob, și Partidul Democrat Sloven, al fostului premier Robert Jansa. Partidul aflat acum la putere are o orientare liberală, pro-europeană și face parte din grupul Renew Europe, dominat de partidul prezidențial din Franța. Partidul lui Jansa face parte din PPE, însă promovează populismul de dreapta.

Slovenia: sondaje și guvern populist în perspectivă

Populiștii conduc în sondaje, cu 20-26%. Partidul Liberal de la putere rămâne în urmă, cu un sprijin între 15 și 20%. Este departe de forma arătată la victoria zdrobitoare din 2022. Spre deosebire de Ungaria, parlamentul va fi cel mai probabil fragmentat, cu până la șapte partide. Blocul lui Jansa pare a fi cel mai aproape de majoritatea guvernamentală.

Or, Jansa, este un politician apropiat de Viktor Orban. Vrea obținerea unei majorități constituționale de două treimi. Este ceea ce Orban a obținut în 2010, când a început ofensiva ”iliberală” și disputele cu Bruxellesul. Jansa vrea reforme precum plafonarea impozitelor, descentralizare mai puternică și extinderea drepturilor părinților în detrimentul statului, în ceea ce privește creșterea și educația copiilor. Libertatea de exprimare este un alt domeniu în care Jansa dorește modificări constituționale, pentru garantarea mai limpede a acestui drept. A exclus cooperarea cu partidele din actuala coaliție guvernamentală.

La fel ca Orbán, Jansa și-a început cariera ca reformator pro-democrație. Apoi, s-a orientat spre o platformă mai naționalistă și conservatoare. Jansa se aliniază cu Orbán în privința suveranității și a scepticismului față de integrarea europeană. Pe de alta parte, el a susținut Ucraina încă de la invazia Rusiei din 2022. Ca prim-ministru, a fost printre primii lideri europeni care au vizitat Kievul în timpul războiului și a sprijinit sancțiunile și ajutorul militar. Un singur partid, Stânga, care a adoptat o poziție mai pacifistă în Slovenia.

Bulgaria: Un cec în alb pentru fostul președinte

În Bulgaria, alegerile parlamentare vor avea loc la o săptămână după cele din Ungaria, pe 19 aprilie. Este al optulea scrutin parlamentare in ultimii cinci ani.

Sunt șanse ca demisia din funcția de președinte si intrarea în politică a lui Rumen Radev să aducă ceva stabilitate. Sondajele sugerează că o formațiune politică asociată cu fostul președinte Radev ar ieși câștigătoare. Ar depăși partidul de centru-dreapta GERB, cel mai mare partid din alegerile recente. Formațiunea reformistă Schimbarea Continua-Bulgaria Democrată se află pe locul al treilea, urmată de partidul de extremă dreapta Renașterea, iar partidele naționaliste și mai mici se situează aproape de pragul parlamentar. Este cotat peste pragul electoral și Partidul Un Nou Început, al oligarhului Delian Peevski, unul dintre cei mai controversați politicieni bulgari.

Perspectivele sunt foarte incerte, mai ales pentru că alegerile sunt la doar câteva săptămâni, iar Radev nu a lansat încă un partid. Practic, bulgarii îi oferă un cec în alb fostului președinte.

Radev a fost susținut de Partidul Socialist. Apoi, a acooperat cu formațiunea reformistă Schimbarea Continua-Bulgaria Democrată, pentru a eradica corupția la nivel înalt. Totuși, Radev s-a schimbat semnificativ de la invazia Rusiei în Ucraina acum patru ani. Înainte de invazie, politica bulgară se avea două spectre: politicieni pro-ruși — inclusiv Radev și socialiștii — pe de o parte, și partidele pro-occidentale, precum Schimbarea Continua-Bulgaria Dempocrata și GERB, e cealaltă parte. Cele din urmă nu au reușit însă să asigure guvernări stabile.

Radev, alianțe pro-europene și spectrul influenței pro-ruse Bulgaria

Scindarea între o aripa pro-europeană și una înclinată spre Rusia este evidentă în Bulgaria. Astfel au apărut dezvăluiri că fostul prim-ministru pro-european Kiril Petkov ar fi furnizat în secret Ucrainei combustibil și muniție în primele luni ale războiului. Guvernul Petkov a căzut.

Ca președinte, Radev a susținut neimplicarea în război, opoziție față de ajutorul militar pentru Kiev și a fost sceptic față de sancțiunile aplicate Moscovei. El ar putea atrage alegătorii ai partidelor naționaliste și pro-ruse. Dar sondajele arata ca o coaliție pro-rusă este imposibilă. Radev ar trebui să coopereze cu cele doua partide care se declară pro-europene. Iar adoptarea monedei euro va îndulci și mai mult poziția lui Radev. Pe de altă parte, criticii arată că Radev, perceput ca simbol al stabilității, a indus instabilitatea guvernamentală. Aceasta i-ar fi permis să conducă efectiv țara, numind premieri interimari.

Posibila plecare a ideologului Orban nu înseamnă sfârșitul mișcării

Potențiala victorie a opoziției din Ungaria nu trebuie văzută ca final al euroscepticismului în Europa Centrală și de Est. Dispare ideologul, nu și mișcarea creată de el. În primul rând, rivalul premierului Viktor Orban este un disident din partidul guvernamental. Îi reproșează lui Viktor Orban creșterea costului vieții, gestionarea economiei și a justiției, nu neapărat poziția generala față de Bruxelles și războiul din Ucraina.

La Ljubljana sunt șanse mari să urmeze un guvern populist, cu accente eurosceptice evidente. Iar viitorul guvern de la Sofia va trebui să navigheze cu atenție printre partidele naționaliste și pro-ruse și ambițiile pro-europene. În plus, Polonia are un președinte eurosceptic și mult mai critic la adresa Ucrainei decât guvernul liberal al lui Donald Tusk. Președintele Karol Nawrocki este la început de mandat, în vreme ce alegerile parlamentare urmează în 2027. La Praga, guvernul este condus de populistul Andrej Babis, ”Trump al Cehiei”. În Slovacia se afla la putere guvernul eurosceptic al social-democratului Robert Fico. Guvernele Cehiei, Ungariei și Slovaciei au aprobat împrumutul UE de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, în decembrie 2025, dar cu condiția ca cele trei țări să nu plătească.