Alergătorii kenyeni iau totul la Bucharest City Marathon

Sport, noi recorduri noi, acte de caritate, dar şi o poveste de iubire sunt ingredientele care s-au regăsit în maratonul de pe 17 octombrie, Bucharest City Marathon, când Capitala a reuşit să intre în lumea atletismului de elită.

A fost al treilea maraton la Bucureşti, fiind doborâte recorduri la bărbaţi şi la femei. A fost, totodată, un eveniment sportiv pentru toată lumea, unde copii, persoane cu dizabilităţi, românii, străinii au putut să alerge fiecare „maratonul” lui.

Maratonul a fost dominat de kenyeni. Duncan Koech a terminat cursa în 2.13.59, iar compatrioţii lui, James Cheruiyot şi John Maluni Katio au luat locuri 2 şi 3. La femei, Sviatlana Kouhan din Belarus a luat primul loc, terminând cursa în două ore, 35 de minute şi 13 secunde. Românul Mircea Marian Sacara a luat locul al şaptelea cu un timp de două ore, 25 de minute şi 42 de secunde. Un total de 406 sportivi au participat la maraton şi rezultatele obţinute plasează oraşul printe capitale de top.

Nu mai puţin de 4.000 sportivi au participat la toate evenimentele Raiffeisen Bank Bucharest City Marathon pe o zi răcoroasă şi ploioasă de octombrie. Au fost curse pentru profesionişti, amatori, persoane cu dizabilităţi şi copiii. A fost chiar o cursă de numai patru kilometri.

Maratonul de la Bucureşti „ascunde” şi o poveste de dragoste între doi sportivi, o româncă, campioană olimpică şi multiplă medaliată la canotaj şi un canotor olandez care s-au întâlnit în anii 80 la Lausanne la Campionatul Mondial de
canotaj. Ei s-au căsătorit în perioda comunistă şi după 1989 s-au mutat în România. Valeria Racilî van Groningen este organizatorul maratonului bucureştean, iar soţul ei, Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, este sponsorul principal al evenimentului.

În sport, maratonul are ceva aparte. Este o probă de anduranţă şi perseverenţă, este o cursă de elită, care cere o altfel de putere decât forţa vizibilă la sprint sau la aruncarea ciocanului. Este o combinaţie de puterea psihică şi fizică bine dozată. În acelaşi timp, oricine poate să alerge cei 42 de kilometri şi poate zice că a participat la cea mai grea cursă care există în atletismul modern.

Unii aleargă pentru a atinge noi recorduri în atletism, alţii aleargă să facă sport şi alţii doar în scop caritabil. În acelaşi timp, pe aproape acelaşi circuit, în diferite curse, au alergat atleţi kenieni de elită, oamenii în scaune cu rotile, diplomaţi, copii, cu toţii pe 17 octombrie.

Mai mult de 84 de sportivi amatori români şi italieni au alergat cu scopul de a strânge 30.000 de euro pentru ca Spitalul de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie” să aibă un echipament unic în România, care-i va ajuta pe născuţii prematur să respire. Copiii, de asemenea, au participat la o cursă specială de doar un kilometru în faţa Casei Poporului.

Maratonul are 42,195 kilometri, sau 26 mile şi 385 yards. Dacă acum un veac alergătorii terminau cursa în aproximativ trei ore, în ziua de azi ea se termină în puţin peste două ore. Recordul mondial de 2:03:59 este deţinut de etiopianul Haile Gebreselassie.

Prima maraton s-a desfăşurat în Grecia antică în anul 490 Î.C., când Phidippides, un alergător profesionist, a fost trimis din nou spre Atena, la 42 de km, pentru a duce vestea victoriei greceşti asupra Persiei în Bătălia de la Marathon. Înainte, el a alergat 240 km în două zile. Era obosit, dar a acceptat provocarea. Astfel, a dus la o limită de neimaginat puterea umană de a rezista. Imediat după ce a dus mesajul victoriei a murit la scurt timp de epuizare.