' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Județele care au pierdut cei mai mulți muncitori în perioada de tranziție postcomunistă sunt fostele mari zone industriale. Centrele industriei sidelurgice Hunedoara și Galați se află în fruntea acestei liste, cu peste 140.000 de persoane ocupate pierdute în acest interval, conform Profit.ro.
Alte două județe – Prahova (124.000) și Neamț (116.000) – completează lista zonelor care au pierdut peste 100.000 de oameni activi pe piața muncii.
Trei județe din sudul și sud-vestul țării (Dolj, Caraș-Severin și Olt), au înregistrat pierderi de peste sau aproape 90.000, iar în Teleorman și Brăila cifra a depășit 80.000.
Motivele pierderii populației ocupate
Principalul motiv al acestor pierderi îl reprezintă dezindustrializarea masivă survenită, în mare parte, pe fondul incpacității fabricilor autohtone de a realiza produse capabile să concureze, pe piața liberă, cu cele occidentale.
De asemenea, dezindustrializarea nu a fost urmată de o politică națională sau regională care să pună accentul pe reconversia profesională.
Celelalte motive ale pierderii forței de muncă sunt migrația externă și declinul demografic, dar și redistribuirea internă către nucleele urbane, unde oamenii s-au îndreptat în speranța găsirii unui loc de muncă și a aspirației către un trai mai bun.
Lipsa unor poli regionali capabili să absoarbă șocul tranziției au făcut ca marea majoritate a zonelor să rămână blocate în scădere, iar pierderile nu au fost recuperate nici după mai mult de trei decenii.
Centrele universitare au constituit principalul punct de atracție. Zona București-Ilfov a înregistrat un excedent de aproximativ 700.000 de locuri de muncă, în timp ce toate celelalte zone au înregistrat scăderi, mai mult sau mai puțin masive.
Cu excepția Bucureștiului, zonele în care se află principalele centre universitare, Timiș, Cluj și Iași, au funcționat ca niște poli regionali, dar au fost departe de a egala un efect de absorbție comparabil cu cel din regiunea Capitalei.
Hunedoara, cel mai afectat județ
Începând din 1990, Hunedoara a înregistrat cea mai mare scădere a populației ocupate din întreaga țară: aproximativ 143.400 de persoane. Această cifră este echivalentă cu actuala populație ocupată a întregului județ Mehedinți.
Hunedoara fusese una dintre cele mai industrializate zone din întreaga țară. Combinatul sidelurgic din Hunedoara și zona minieră a Văii Jiului îi confereau acest statut.
După 1990, când aceste activități s-au restrâns sau au încetat cu totul, pierderea locurilor de muncă a fost una pe scară largă.
În același timp, principalul pol regional, Timișul, deși a rămas stabil pe termen lung, nu a putut genera un efect de atracție comparabil cu cel al Bucureștiului, Clujului sau Iașului.
Mobilitatea forței de muncă a fost una slabă din cauza conexiunilor slabe cu județele din jur (Hunedoara sau Caraș-Severin), realizată, în principal, prin drumuri naționale lente, fără infrastructura necesară susținerii navetei sau a extinderei pieței muncii.
Aceste condiții au făcut ca forța de muncă să iasă direct din sistem, inclusiv prin migrația externă. Deși Timișoara a rămas un pol economic puternic, a fost slab integrat regional și, drept urmare, limitat în ceea ce privește capacitatea de a compensa declinul economic zonal.
Galațiul nu a profitat de avantajele pe care le-a avut
A doua cea mai mare scădere a populației ocupate din țară s-a înregistrat, cumva paradoxal, în Galați (- 141.000).
Galațiul a beneficiat, însă, de niște avantaje care ar fi putut susține o tranziție mai lentă. Județul a avut unul din cele mai mari combinate sidelurgice din România, dar și un port la Dunăre cu acces direct la rutele comerciale internaționale
După 1990, industria nu a dispărut complet, dar s-a redus și fragmentat, iar în lipsa unor investiții strategice, Galațiul nu a devenit un hub logistic sau industrial regional, deși amplasamentul geografic i-ar fi permis acest lucru.
Declinul județului a afectat întreaga regiune, Galațiul fiind incapabil să funcționeze ca un pol de absorbție pentru județele din jur, care au înregistrat, la rândul lor, scăderi semnificative.
O parte din forța de muncă nu a fost relocată regional, ieșind direct din sistem, inclusiv prin migrație externă și, spre deosebire de București sau Cluj, care au reușit să rețină sau să atragă populație activă, Galațiul a pierdut fără să compenseze.
Mda…iar rezultatul dezindustrializarea Europei care acum are concurenta China văd firme mari precum QFORT care nu pot oferii salarii de peste 4000 de lei la angajați cu +15 ani experiență motivul concurență a produselor chinezești … toată Europa suferă .. capitalismul ia dus să folosească mâna de lucru ieftină ,marele Diehel Aviation plătește salarii de 3000 de lei cu ture de noapte ….. aceleași multinaționale care se plâng că nu vând …..pai cui să vinzi ? Când fiecare cetățean este împrumutat până peste cap la bănci …bancile ridică dobânzile și comisionele doar să ofere salarile ….deci capitalismul este bun doar când există expansiune firme noi și zone de consum …..dar când aceștea sunt suprasaturate împrumutate deja impozitului a ajuns 50% când cei mai mari contribuabili ai statutului sunt firmele de tigari ..e clar consumul este singura evoluție a capitalismului
„Orice firma care isi deschide o unitate de productie in tara isi creaza sediul fiscal in Bucuresti. Acolo se platesc impozitele, taxele” – Prostia aceasta imensa ai primit-o pe un biletel galben adus de catre un furier ? Continuati imbecilizarea populatiei fara scoala, de extrema stanga (national-social.ista, adica fas.cista/legio) !
peste 10 ani cand instalatorii si electricenii de azi vor fi pensionari sau prea batrani ca sa-i mai chemam si cand si noi vom fi ca ei si ne va fi greu sa gasim un mester? ANDRONESCU a desfiintat scolile profesionale si i-a facut pe toti liceeni, desi unii poate aveau inclinatii spre actvitati practice, apoi am descoperit abandonul uui liceu inutil, procent scazut la BAC…pt ca oricum totul e inutil, chiar daca unii mai fac si trei ani de facultate inutila in domenii neproductive precum ”analist politic”…
,,dezindustrializarea masivă survenită, în mare parte, pe fondul incpacității fabricilor autohtone de a realiza produse capabile să concureze, pe piața liberă” – haideti spuneti adevarul pana la capat – principalul motiv al dezindustrializarii a fost politicul romanesc, la presiunea strainilor, care au dorit ca Romania sa devina piata de desfacere pentru produsele vestului, concomitent cu deschiderea granitelor pentru a aspira forta de munca proaspat si inalt calificata si cu lasarea libera a strainilor si smecherilor autohtoni la resursele tarii. Totodata, s-a dus o lupta acerba pentru starpirea concurentei locale in toate domeniile si favorizarea strainilor in dauna intereselor populatiei nationale! Rezultatul e ceea ce avem astazi – o tara bogata dar care traieste din imprumuturi, dar cu locuitori saraci!
a fost asa zisa ”economie de piata” in care unii si-au eliminat concurenta prin propaganda si un mare ”DACA” vreti imprumut privatizati, da-ti Petromul, dati distributie energie/gaz vindeti fabricele de bere si azi aceleasi marci nu se mai facla Ursus Cluj sau Silva Reghin ci intr-un birou din Bucuresti…nu stim in ce tara in ce loc din lume se produc, dar ele exista…din a IV a la utilaj petrolier suntem pe nicaieri, vindeam la export celofibra cu 600 de$/tona si produceam zilnic 120 tone aveam in apropiere CTE Ciscani de 600KWh totul zace, iar filierele de platina trimise in Germania la rectificat au disparut ca si zecile sau miile de tonele de inoxuri speciale din serpentinele de reactie CS2, electroliza, cazane, etc. doar intr-un singur combinat…
Da, un exemplu era polipropilena de la Oltchim RM Valcea care facea concurenta Germaniei, era foarte competitiva. Au terminat-o. Si multe altele.
„dar au fost departe de a egala un efect de absorbție comparabil cu cel din regiunea Capitalei”
Normal. Orice firma care isi deschide o unitate de productie in tara isi creaza sediul fiscal in Bucuresti. Acolo se platesc impozitele, taxele, acolo sunt ministerele unde se plateste…. coruptia.
Cand o sa functionam si noi descentralizat ca SUA atunci o sa avem si centre puternice in tara.
Dar se doreste asta?