Un nou război al grâului? Atacurile ruse pot afecta din nou România și Polonia

Ucraina lovește flota Rusiei

În perioada 60-17 iulie, dronele ucrainene au lovit nu mai puțin de 159 de nave ale Rusiei – 117 în Marea Azov și 42 în Marea Neagră, spune comandantul forțelor de drone ale Ucrainei, Robert Brodi, citat de presa din Ucraina. Obiectivul este paralizarea logisticii ruse și a transportului maritim de petrol și alte produse, spun el. Brodi asigură că Ucraina urmărește să „transforme navele ruse în barje aflate în derivă. Obiectivul nu este să poluăm apele cu scurgeri de petrol sau să găurim carena vaselor”. Pe 16 iulie, Kievul a anunțat lovituri asupra a opt nave ruse în Marea Neagră și Marea Azov. Se adaugă campania cu drone asupra Crimeii și ruperea lanțurilor de alimentare terestre a peninsulei anexate de Rusia.

Moscova atacă Odessa și reduce cu 30% capacitatea de export de cereale

Dar și Rusia duce propria campanie împotriva logisticii ucrainene. În colimator sunt porturile ucrainene de la Marea Neagră și în special cele din regiunea Odessa, pe unde sunt exportate 90% din cerealele Ucrainei. Pe 15 iulie, Reuters informa că Ucraina a pierdut o treime din capacitate de export a cerealelor prin Marea Neagră. Între Moscova și Kiev exista un acord care să permită transportul cerealelor pe Marea Neagră. Prin portul Odessa erau preluate 6 milioane de tone pe lună. Însă sindicatul fermierilor ucraineni anunță că prin Odessa nu mai pot fi exportate decât 4 milioane de tone lunar, cu o treime mai puțin, scrie Reuters. Este urmarea loviturilor ruse cu rachete balistice, într-un moment în care Ucraina nu mai are interceptori pentru bateriile Patriot.

Războiul cerealelor ajunge pe bursele lumii

Rusia și Ucraina asigură circa o treime din exporturile mondiale de grâu. Atacurile ruse în regiunea Odessa au făcut ca armatorii să refuze tot mai des această rută. Cum și navele ruse sunt atacate, prețul grâului a crescut substanțial la bursa din Chicago, iar la Paris a atins cel mai mare nivel din ultimele 17 luni. Se adaugă și valul de căldură din Franța, unde a fost anunțată o reducere a producției de cereale cu circa 5%. Apoi se adaugă și costul mai mare al carburanților și îngrășămintelor, ca urmare a războiului din Iran și a blocării Golfului Persic.

Constanța, soluția de rezervă pentru grâul ucrainean

Potrivit Financial Times, traderii discută deja despre transportul cerealelor ucrainene pe Dunăre, până în portul Constanța. A fost o soluție și în primii ani ai războiului din Ucraina. Și a dus atunci la proteste ale fermierilor din România și mai cu seamă din Polonia.

Cerealele ucrainene irită Europa de Est

În 2022, Turcia a mediat o înțelegere între Rusia și Ucraina pentru exportul cerealelor prin Marea Neagră – așa-zisa Inițiativă a Cerealelor la Marea Neagră. La jumătatea anului 2023, Rusia a reluat atacurile asupra porturilor ucrainene, iar Kievul a început să lovească navele ruse. Rutele alternative au fost portul Constanța și transportul terestru spre Vest, prin Polonia. Această din urmă țară a fost cea mai expusa, pentru că UE a facilitat exportul cerealelor ucrainene prin eliminarea taxelor vamale. Grâul ucrainean netaxat a rămas însă în țările est-europene de tranzit și a sufocat agricultura. Costul de producție în Ucraina este mai mic, neaplicându-se regulile europene privind pesticidele, combustibilul fiind mai ieftin. În Ucraina au apărut multe firme-fantomă care au profitat de eliminarea taxelor și de tranzitul cerealelor prin țările vecine. S-au îmbogățit și procesatorii din aceste state care au făcut afaceri cu ”fantomele”. Au pierdut fermierii din Europa de Est.

Anii 2023 și 2024 au fost marcați de proteste ale fermierilor din Polonia și România. Au fost și proteste ale transportatorilor polonezi și nu numai, care se vedeau concurați de camionagii ucraineni intrați în UE pe valul eliminării taxelor pentru cereale și al schimbării rutei prin Marea Neagră.

Aliații obosesc

În vara anului trecut, au expirat măsurile speciale ale UE de suspendare totală a taxelor vamale. Însă comerțul cu UE nu a revenit la regulile de dinaintea invaziei ruse. Este supus unor taxe mult mai mici, prin „Acordul de liber schimb aprofundat și cuprinzător” cu Ucraina. Revenirea la o rută terestră a exportului de cereale poate afecta din nou agricultura in România și Polonia. Iar asta în condițiile în care intre președinții Karol Nawrocki și Volodimir Zelenski a intervenit disputa cu sensibilități istorice a botezării unei brigăzi ucrainene după Armata Insurecțională Ucraineană, acuzată de masacrarea polonezilor din Volînia, în Al Doilea Război Mondial. Partidul ultraconservator al președintelui Nawrocki trebuia chiar să mizeze și mai mult pe cartea naționalismului, fiind concurat de două partide de extremă dreapta. Chiar și premierul liberal Donald Tusk a luat o poziție mai fermă în fața Kievului.

După entuziasmul primului an de război, când Polonia a fost cel mai generos aliat European al Ucrainei și a primit peste un milion de refugiați, a urmat oboseala războiului, presiunea pe piața imobiliară, costurile pentru școlile ucrainene, alături de concurența fermierilor și transportatorilor ucraineni. Schimbarea este vizibilă în opinia publică. Potrivit unui sondaj IBRiS din iunie 2026, 59,7% dintre polonezi se opuneau aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, în timp ce 35,3% o susțineau.

Bombardamentele ruse asupra Odessei, mai puțin relatate în presa europeană, pot avea nu doar consecințe militare în Ucraina, ci sociale în țările aliate din Europa de Est.