Antifa și istoria rescrisă de învingătorul Trump. Oana Țoiu și comunicarea neonestă – ANALIZĂ

Marco Rubio a organizat o conferință despre combaterea violenței provenită de la extrema stângă. România a fost reprezentată de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

De Rami Cristescu - reporter special
Antifa și istoria rescrisă de învingătorul Trump. Oana Țoiu și comunicarea neonestă – ANALIZĂ

colaj Cotidianul; surse foto: fundal Pexels; poze politicieni: White House/MAE

Marco Rubio a organizat o conferință despre combaterea violenței provenită de la extrema stângă. România a fost reprezentată de ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

Secretarul de stat din Administrația Trump, Marco Rubio, a făcut un prim pas pentru redefinirea antiterorismului american, dar și global. A organizat ieri la Washington o conferință internațională în care a definit extremismul de stânga drept principalul pericol pentru societățile vestice. Deși statisticile îl contrazic, evenimentul a fost unul de succes. Zeci de țări, printre care și superputerile europene, și-au trimis diplomați pentru a asista la acest eveniment.

România a fost și ea prezentă chiar prin ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu. Prezența sa a fost făcută publică pe ultima sută de metri, însă, și a ignorat complet elefantul din cameră: discuția despre un singur tip de terorism, cel care convine politic Administrației Trump.

Idei principale

Rubio crede că terorismul islamist a fost suficient combătut

Extrema stângă, mai puțin periculoasă ca dreapta

De ce apără Administrația Trump extrema dreaptă?

Oana Țoiu și minciuna prin omisiune


„Sunteți aici pentru că totul este real, situația se înrăutățește și nu mai poate fi negată sau ignorată, deoarece a venit timpul să zdrobim acest rău pentru totdeauna. Realitatea simplă este că nimic din ceea ce tocmai am descris nu este nou. Terorismul politic de extremă stângă nu este un fenomen recent sau o noutate a vremurilor moderne”, le-a spus Marco Rubio oficialilor prezenți la evenimentul despre terorismul politic organizat de Casa Albă, printre care se număra și Oana Țoiu, ministra Afacerilor Externe ale României.

Mai multe voci critice, printre care și Uniunea Americană pentru Libertăți Civile (American Civil Liberties Union – ACLU), au declarat pentru agenția de presă Reuters că „desemnările privind terorismul de extremă stângă ar putea fi folosite pentru a viza activități de protest desfășurate în mod legal și adversari politici, mai degrabă decât amenințări reale la adresa securității”, conform Al Jazeera.

„Ceea ce observăm acum în Statele Unite este că lupta împotriva terorismului a fost complet politizată și instrumentalizată”, a declarat Thomas Renard, directorul Centrului Internațional pentru Combaterea Terorismului, pentru Al Jazeera. „De exemplu, amenințarea reprezentată de terorismul de extremă dreaptă, care timp de decenii a fost considerată principala amenințare teroristă internă, a dispărut complet din strategia de combatere a terorismului a Statelor Unite.”

Secretarul de stat american a ținut un discurs lung despre cum extremismul de stânga duce la acte teroriste. Un discurs bazat pe mai multe statistici neidentificabile în spațiul public, dar și care mută atenția total de pe extremismul de dreapta. Dar să le luăm pe rând.

Rubio crede că terorismul islamist a fost suficient combătut

„Suntem cu toții foarte bine familiarizați până acum, desigur, cu ceea ce a fost descris ca fiind amenințări teroriste tradiționale. Timp de 25 de ani, termenul de contraterorism – cel puțin în Occident – a însemnat, în primul rând, lupta împotriva extremismului islamist radical.

(…) Atacurile și comploturile jihadiste în Statele Unite au scăzut cu două treimi de la perioada de vârf a ISIS. Numărul persoanelor ucise de terorismul jihadist în Europa a scăzut cu aproximativ 97 la sută din anul 2015 până în anul 2024. Cu alte cuvinte, într-o foarte mare măsură, strategia noastră de contraterorism a funcționat.

Amenințarea nu a dispărut, desigur. Va continua să existe, în special atât timp cât tolerăm sisteme de imigrație care importă aceste amenințări direct în patriile noastre. Dar această amenințare a fost sever diminuată. Lumea arată foarte diferit astăzi datorită acestui lucru”, le-a spus Rubio celor prezenți în sală.

Secretarul american de stat vede o problemă mai pregnantă în extremismul de stânga. Rubio acuză că vestul a închis ochii la acest tip de extremism. „În ciuda realității clare și de netăgăduit, în ciuda cifrelor și statisticilor obiective, în ciuda faptului că în această sală se află astăzi reprezentanți de pe întreg spectrul politic, vom auzi că acest tip de violență organizată și teroare va fi respins. Va fi respins ca fiind o ficțiune partizană”, a spus Marco Rubio în deschiderea evenimentului.

Cifrele îl contrazic pe Marco Rubio

Doar că cifrele arată că extremismul de stânga nu este la fel de prolific când vine vorba de acte teroriste ca islamismul sau extremismul de dreapta. Un studiu cato.org arată că extremismul de stângă este o cauză minoră a atacurilor teroriste din ultimii 50 de ani, chiar cu mult și sub extremismul de dreapta.

„Cei 208 atacatori teroriști care au ucis cel puțin o persoană pe teritoriul Statelor Unite între 1 ianuarie 1975 și 31 decembrie 2025 au provocat moartea a 3.577 de oameni. Uciderile comise în atacuri motivate politic reprezintă aproximativ 0,35% din totalul omorurilor din această perioadă, ceea ce se traduce printr-o probabilitate anuală de aproximativ 1 la 4 milioane ca o persoană să fie ucisă într-un astfel de atac.

Ideologia care a stat la baza celor mai letale atacuri este islamismul, responsabil pentru 87% din totalul deceselor, incluzând victimele atacurilor din 11 septembrie 2001. Ideologia de extremă dreaptă ocupă locul al doilea, fiind responsabilă pentru 10% din decese, urmată de ideologia de extremă stângă, cu 2%. Categoriile „necunoscută/alta”, naționalismul străin și separatismul însumează împreună mai puțin de 1% din totalul omorurilor”, se arată în cercetarea citată mai sus.

Rubio contrazice strategia antitero a SUA

„Numărul persoanelor ucise de terorismul jihadist în Europa a scăzut cu aproximativ 97 la sută din anul 2015 până în anul 2024”, a spus Rubio, justificând nevoia de recalibrare a tacticii antiterorismului către extrema stângă. Dar un studiu al Europol îi contrazice logica. Acesta arată că în 2024, cazurile de terorism au fost reduse la număr și izolate. În Europa, deși cifrele arată relativ puține atentate teroriste, principala cauză a acestora rămâne islamismul radical.

„Un total de 58 de atacuri teroriste (34 finalizate, 5 eșuate și 19 dejucate) au fost raportate de 14 state membre. Dintre acestea, 24 au fost atribuite terorismului jihadist, ceea ce reprezintă o creștere față de cele 14 atacuri raportate în anul precedent.

Alte 21 de atacuri au fost atribuite terorismului de extremă stângă și anarhist, iar opt atacuri au fost încadrate în categoria „alte forme de terorism” sau „forme nespecificate de terorism”. De asemenea, au fost raportate patru atacuri separatiste și un atac terorist de extremă dreaptă, toate acestea fiind finalizate”, se arată în sumarul studiului Europol.

Practic, studiul îi confirmă logica lui Rubio referitoare la terorismul islamist, care este un fenomen mai degrabă marginal. Asta în ciuda încercării Administrației Trump de a prezenta migrația drept un focar pentru terorism. Deși strategia pentru antiterorism a SUA definește Europa drept un „incubator” pentru terorism din cauza migrației, atât Rubio, cât și studiile arată că fenomenul terorismului motivat religios este unul care a devenit mai degrabă unul izolat.

Stânga radicalizează tinerii mai puțin ca dreapta

Doar că extremismul de stânga, aspect pe care Rubio îl consideră mai periculos decât radicalizarea religioasă, este chiar și mai puțin periculos.

Conform aceluiași studiu, extremismul de stânga nu este un factor important în radicalizarea tinerilor către terorism. Din contră, extremismul de dreapta este un factor mult mai pregnant în ideologizarea tinerilor.

„Marea majoritate a acestor tineri suspecți erau asociați cu terorismul jihadist (114), urmați de cei implicați în terorismul și extremismul violent de extremă dreaptă (12). Cele mai frecvente infracțiuni investigate au fost participarea la atacuri (57 de cazuri), producerea și distribuirea de materiale de propagandă (32 de cazuri) și apartenența la o organizație teroristă și/sau extremistă violentă (17 cazuri)”, se arată în raportul Europol.

Datele din Marea Britanie arată, de asemenea, că extrema stângă nu este un factor definitoriu pentru actele teroriste. Conform economicsandpeace.org, „datele din cadrul programului Prevent din Regatul Unit au ilustrat această complexitate ideologică: 21% din totalul sesizărilor în perioada 2024–2025 au fost legate de radicalizarea de extremă dreaptă, 10% de extremismul islamist, iar 34% au vizat persoane cu o ideologie „mixtă, instabilă sau neclară” (Mixed, Unstable or Unclear – MUU)”.

Datele interpretate incorect de Marco Rubio

„În Germania, violența de extremă stângă a crescut cu peste 40 la sută doar în ultimul an”, spune Marco Rubio într-un șir lung de exemple mai mult sau mai puțin istorice despre terorismul de acest tip. Doar că statistica prezentată de secretarul de stat american nu este una acceptată de germani.

Într-adevăr, în 2025, în Germania a fost înregistrată o creștere cu 40% în criminalitatea motivată politic, conform france24. Doar că Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a declarat că numărul infracțiunilor motivate politic din Germania, de la discursuri instigatoare la ură până la acte de violență fizică, a atins anul trecut un nivel record de 84.172 de cazuri din cauza extremismului de dreapta. Aproape jumătate dintre actele descoperite erau motivate de ideologia de extremă dreaptă, nu de stânga.

De asemenea, Rubio prezintă mai multe statistici din anii 1970-1980, care reflectă atacuri ale unor state ostile SUA. Prin acest discurs, Rubio încearcă să lipească extrema stângă contemporană de comunism și USSR, deși în mare parte activismul de stânga din prezent vine dintr-o zonă ideologică progresistă social. Rubio prezintă în discurs și anumite exemple reale de violență cauzată de extrema stângă, dar nu explică de ce acestea nu sunt cazuri izolate.

De ce apără Administrația Trump extrema dreaptă?

Atacul asupra Capitoliului Statelor Unite din 6 ianuarie 2021 a constat în luarea cu asalt a clădirii Capitoliului de către o mulțime de susținători ai președintelui republican Donald J. Trump. Atacul a întrerupt ședința comună a Congresului convocată pentru certificarea rezultatelor alegerilor prezidențiale din 2020, pe care Trump le pierduse în fața contracandidatului său democrat, Joe Biden.

Întrucât scopul atacului era împiedicarea unui președinte ales în mod legitim să își preia mandatul, acesta a fost considerat pe scară largă o insurecție sau o tentativă de lovitură de stat. De asemenea, Biroul Federal de Investigații (FBI) și alte agenții de aplicare a legii l-au calificat drept un act de terorism intern, conform Britannica. În cadrul invaziei, patru civili și cinci ofițeri de poliție au murit.

După ce a redevenit președintele SUA, însă, Donald Trump a decis să grațieze mare parte din manifestanții violenți de la Capitoliu. „Sute de susținători ai lui Donald Trump care executau pedepse cu închisoarea pentru participarea la atacul asupra Capitoliului Statelor Unite din 6 ianuarie 2021 au fost eliberați marți, după ce noul președinte a acordat grațiere unui număr de peste 1.500 de persoane, inclusiv unora care agresaseră polițiști”, explica Reuters atunci.

Lideri din extrema dreaptă americană ar fi vrut să folosească violența pentru a-l păstra pe Trump la putere

De ce e relevant acest incident? Conform unui explanier APNews, manifestațiile pentru Trump de la Capitoliu au avut drept personaje centrale mai mulți extremiști de dreapta. Lideri de rang înalt și membri ai grupărilor Proud Boys și Oath Keepers au fost atunci inculpați pentru conspirație împotriva autorității statului. Practic, erau acuzați că ar fi încercat să folosească forța fizică pentru a-l păstra pe Trump la butoane.

„Proud Boys se descriu ca un club de bărbați „incorecți din punct de vedere politic” pentru „șoviniști occidentali” (Western chauvinists). Înainte de insurecția din 6 ianuarie, membrii Proud Boys erau cunoscuți în principal pentru confruntările violente cu activiști antifasciști în timpul mitingurilor și protestelor.

Cu mai puțin de două luni înainte de alegerile din 2020, membrii grupării au salutat faptul că Donald Trump a refuzat să condamne în mod explicit organizația în timpul primei dezbateri prezidențiale cu democratul Joe Biden. În schimb, Trump a declarat că Proud Boys ar trebui să „facă un pas înapoi și să fie pregătiți” (stand back and stand by).

Trump închide ochii la violența extremei drepte

Oath Keepers au fost înființați în 2009 de Stewart Rhodes, fost parașutist al armatei americane și absolvent al Facultății de Drept a Universității Yale. Gruparea, cu orientare antigovernamentală, recrutează militari activi și în rezervă, polițiști și membri ai serviciilor de intervenție”, se arată în explanierul AP News.

Practic, susținătorii lui Donald Trump au invadat Capitoliul după ce acesta a fost învins în 2020. 9 oameni au murit în cadrul intervenției violente din acele zile. Mai multe persoane de extremă dreapta au participat la manifestări. Donald Trump ajunge președinte iar, îi grațiază pe mai toți și nu mai vorbește despre incident. Mai apoi, aceeași administrație susține că o mișcarea ideologică de la celălalt spectru este una teroristă.

Pe lângă aceste atacuri, influencerii de extremă dreapta precum Nick Fuentes, Charlie Kirk sau Tucker Carlson au reprezentat motoare pentru campaniile lui Donald Trump. Deși acum unii s-au distanțat de președintele SUA, alte nume din zona de extremă dreapta online rămân aproape de președintele american.

Oana Țoiu și comunicarea neonestă

România a fost reprezentată la Washington chiar de Oana Țoiu. Informația a fost făcută public de MAE pe ultima sută de metri, printr-un comunicat de presă în care era prezentată agenda ministrei pentru vizita în SUA.

„Urmează participarea ministrului Oana Țoiu pe 16 iulie, la Conferința Ministerială pe tema resurgenței terorismului politic, la invitația secretarului de stat Marco Rubio, pentru a prezenta episoadele din istoria României în care violența politică a fost un instrument al conducerilor totalitare.

Experiența dureroasă a crimelor și a încarcerărilor politice ne face să susținem astăzi o agendă care vizează prevenția înainte ca violența să capete rădăcini, indiferent de ideologia care propagă violența ca instrument politic.

Ministrul va include și perspectiva UE în baza Protect EU: Agenda pentru prevenirea și combaterea terorismului și necesitatea unui focus pentru prevenirea radicalizării tinerilor în mediul online”, a transmis MAE pe subiectul conferinței.

Deși titlul întâlnirii prezintă o idee mai generalistă asupra luptei antiterorism, prin toate comunicările antemergătoare evenimentului Marco Rubio a făcut clar că discuția se va axa pe extremismul de stânga. De altfel, și în discurs, secretarul de stat american a transmis că oamenii prezenți la conferință au venit pentru a găsi soluții împotriva violenței provenită din stânga politică.

Prin comunicarea publică, ministrul Oana Țoiu a încercat să minimizeze politizarea unui eveniment internațional. Totodată, mesajul transmis informează incorect publicul despre activitatea diplomatei în SUA.

Totuși, Ministerul Afacerilor Externe pare că se aliniază la poziția europeană pe subiect. În rândurile de mai sus, MAE explică faptul că agenda României este coordonată cu cea europeană. În plus, comunicatul menționează că violența trebuie combătută „indiferent de ideologia care propagă violența ca instrument politic”.

Citește și: Cine spune prezent la apelul SUA împotriva extremismului de stânga

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. Curios că pe primarul New York, comunist patentat, l-a felicitat președintele Donald Tramp când a câștigat primăria!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.