Amenzi pentru muzică și apeluri pe difuzor. Cum pot fi sancționați pasagerii zgomotoși din autobuz, metrou și tren

Disconfortul, insuficient pentru o amendă

Sancțiunile diferă după tipul vehiculului și după felul în care este încadrată fapta, iar neplăcerea pe care un pasager o creează celorlalți nu este, singură, suficientă pentru a se reține o contravenție, arată sursa citată.

Reglementările urmăresc ca drumul să se desfășoare într-o atmosferă civilizată și ca fiecare călător să beneficieze de transportul public fără neplăcerile cauzate de comportamentul altora.

Liniștea publică, protejată de o lege generală

Potrivit avocatului, cadrul general este dat de Legea nr. 61/1991, actul normativ prin care sunt sancționate încălcările normelor de conviețuire socială, ale ordinii și liniștii publice.

Articolul 2 din această lege încadrează drept contravenție zgomotele făcute cu ajutorul unor aparate ori obiecte, dar și strigătele sau larma prin care este tulburată, fără drept, liniștea locuitorilor.

Amenda poate varia între 200 și 1.000 de lei, după împrejurările constatării faptei, iar sancțiunea poate fi dată de polițiști, de jandarmi, de primar sau de cei împuterniciți de acesta, în limitele legii.

Recidiva în 72 de ore, pedepsită mai dur

Dacă abaterea se repetă în cel mult 72 de ore de la constatarea primei fapte, amenda crește și poate ajunge la 1.000-3.000 de lei.

Pentru această situație, legea permite ca amenda să fie înlocuită cu 50-100 de ore de muncă în folosul comunității, decizia aparținând agentului constatator, care ține cont de circumstanțele concrete ale cazului. Avocatul a precizat totuși că, în transportul în comun, aceste reguli generale trebuie corelate cu normele speciale care se aplică acestuia.

Până la 500 de lei în autobuz, tramvai și troleibuz

Pentru autobuzele, tramvaiele și troleibuzele din regiunea București-Ilfov, regulile sunt stabilite de Regulamentul serviciului de transport public local de călători.

Capitolul 12 al acestuia le cere pasagerilor să se poarte civilizat cu ceilalți călători, iar Capitolul 13, încadrează ca abatere producerea dezordinii în vehicul, faptă pedepsită cu amendă de la 100 la 500 de lei, a explicat avocatul.

Tot aici pot fi încadrate, potrivit acestuia, și zgomotele care deranjează pasagerii, cum ar fi muzica ascultată la telefon fără căști, convorbirile purtate pe difuzor sau alte sunete care strică liniștea din vehicul.

Convorbirea pe difuzor nu înseamnă automat amendă

Avocatul a subliniat însă că o convorbire pe difuzor nu duce, de la sine, la amendă. Sancțiunea poate fi aplicată doar dacă fapta corespunde prevederilor din regulament și dacă abaterea este constatată de cei care au această competență.

În plus, pedeapsa se stabilește ținând cont de natura comportamentului și de contextul concret în care a avut loc.

Controlorii pot amenda doar cu împuternicire

Contravențiile pot fi constatate și sancționate de poliția locală și de Jandarmerie, în limitele competențelor stabilite prin lege, potrivit sursei citate. Și controlorii companiilor de transport, cum sunt STB sau STV, pot amenda, însă numai dacă au primit în mod explicit această competență.

De regulă, rolul lor este să verifice biletele și abonamentele și să-i sancționeze pe cei care călătoresc fără ele. Pentru tulburarea ordinii și liniștii în vehicule, controlorii pot aplica amenzi doar în baza unei desemnări oficiale pentru constatarea și sancționarea unor astfel de abateri, conform Capitolului 13.

Metroul nu are o regulă separată

Legea nr. 150/2005, dedicată abaterilor specifice transportului cu metroul, nu sancționează explicit muzica ascultată fără căști, convorbirile pe difuzor sau alte zgomote care îi deranjează pe pasageri, a precizat avocatul.

Atunci când zgomotul ajunge să tulbure ordinea și liniștea publică, se poate aplica însă Legea nr. 61/1991, actul normativ general privind încălcarea normelor de conviețuire socială.

Intervenția revine, în asemenea cazuri, poliției sau Jandarmeriei, care pot constata abaterea și aplica sancțiunile legale, cu condiția ca cerințele legii să fie respectate.

Așadar, chiar dacă normele privind metroul nu conțin o contravenție separată pentru zgomotele deranjante din trenuri sau din stații, comportamentele care depășesc o conduită obișnuită și afectează ordinea publică pot fi pedepsite pe baza legislației generale, conform aceleiași surse.

Între 250 și 400 de lei în tren

Pentru călătoriile cu trenul, regulile se regăsesc în Hotărârea Guvernului nr. 203/1994, care vizează tulburarea liniștii celorlalți pasageri, inclusiv prin zgomotul produs de aparate.

Muzica dată la volum excesiv sau folosirea dispozitivelor audio într-un fel care îi deranjează pe ceilalți poate fi, astfel, considerată contravenție, iar amenda este de 250-400 de lei, a explicat avocatul.

Sancțiunile pot fi aplicate de agenții Poliției Transporturi, precum și de personalul feroviar împuternicit în acest scop, printre care șefii de stație, conducătorii de tren sau alți salariați desemnați să constate abaterile.

Cum se face o sesizare

Pasagerii deranjați se pot adresa controlorului sau pot cere ajutorul poliției, după cât de gravă este situația, a mai spus avocatul. O altă variantă este o reclamație scrisă către operatorul de transport ori către autoritatea competentă, care poate fi trimisă și după terminarea călătoriei.

Sesizarea are șanse să fie analizată dacă menționează data și ora la care s-a produs incidentul, linia, traseul, numărul vehiculului și stația unde s-a petrecut fapta.

Pot fi utile și declarațiile martorilor sau eventualele înregistrări audio-video, cu respectarea legii.

Dacă incidentul se petrece în timpul cursei, șoferul poate fi anunțat, dar doar când vehiculul staționează, ca să nu-i fie distrasă atenția de la trafic. Acesta îl poate avertiza pe pasager sau poate cere ajutorul autorităților, dacă e nevoie, însă nu are dreptul să dea amenzi fără o împuternicire legală, arată sursa citată.

Amenda poate fi atacată în instanță

Cei sancționați pot contesta amenda în instanță, fie că a fost dată în baza Legii nr. 61/1991, fie în baza HG nr. 203/1994, a mai explicat avocatul.

„În cadrul procesului, instanța analizează împrejurările în care s-a produs incidentul, probele existente și legalitatea procesului-verbal de contravenție.

Totuși, simpla afirmație că persoana sancționată nu este de acord cu amenda nu este suficientă pentru anularea acesteia. Pentru a obține anularea sau modificarea sancțiunii, contravenientul trebuie să prezinte argumente și probe care să îi susțină contestația, astfel încât să poată demonstra eventualele nereguli sau faptul că situația a fost constatată ori încadrată greșit”, a conchis avocatul Bogdan Buneci.