America feliilor egale

Pentru a doua oară în ultimii patru ani, America se vădeşte a fi radical divizată pe linia tremurândă a unor procentaje aproape egale. Un sfert de oră, Statele Unite pot fi republicane, iar sfertul următor de oră sunt democrate. Asta dacă ideea de majoritate are vreun chichirez.

Pe linia tremurândă dintre aceste felii egale, dacă Trump ar rămâne președinte, s-ar produce un joc seismic (de cuvinte): feliile ar deveni falii.

Dar America se poate întoarce la jocurile ei progresiste: globalism multilateralist (în loc de globalism bilateralist, cum voia Trump), postmodernism şi post-postmodernism cultural etc. Iar Deep State-ul poate avea grijă ca un preşedinte din afara controlului său să nu mai apară.

Are America o misiune suprapolitică? Eu, unul, cunosc o astfel de poveste a misiunilor.

Occidentul european (fără SUA) are, zice povestea, misiunea de a face trecerea de la epoca raţiunii (reprezentată de greco-latini şi de Evul Mediu) la o epocă a intelectului care are a descoperi că raţiunea din el este de origine spirituală. Aidoma grecilor antici, dar, de astă dată, în baza unor inspiraţii de Jos în Sus, în următorul mileniu şi jumătate, occidentalii au a avea să dezvolte ştiinţele până la dezvăluirea lumilor non-fizice, dar au a face asta în baza cunoaşterii tot mai adânci a materiei. Ceea ce, azi, în cercetările gravitaţiei cuantice a început să se întrevadă.

După un mileniu şi jumătate, zice povestea, misiunea providenţială are a se transfera în lumea slavă, care, vreme de două milenii, are a dezvolta conştienţa bazelor spirituale ale sufletescului.

Iar mai apoi, după încă două milenii, cele două felii ale Americii de azi vor fi reprezentate de America de Sud şi America de Nord, iar misiunea lor are a fi restaurarea celei mai vechi civilizaţii pe care noi o putem identifica cu instrumentele istoriografiei: proto-hinduismul. Acel fel de a fi al omului în care cerescul şi pământescul stau în echilibrul unei desăvârşite armonii. Epoca proto-hindusă s-a bazat pe o ierarhie de caste (resimţite a fi naturale, date de zei). În „renaşterea” de care vorbeşte povestea, castele (inclusiv cea a noilor brahmani) au a fi date prin elaborări consensuale, constituţionalizate. Căci, zice povestea, adevărata misiune a americanismului are a fi aprofundarea constituţionalismului până la înţelegerea faptului că nu doar statul are a fi constituţionalizat, ci şi societatea. Iar mai apoi, din înţelegerea puterilor reale dintr-o societate au a răsări constituţii ale cultural-spiritualului, constituţii ale economicului şi constituţii ale politico-juridicului. Noi, azi, le putem elabora doar pe cele din urmă şi bazăm statele pe ele.

Acestea trei (cultural-spiritualul, politico-juridicul şi economicul) formau miezul primelor trei caste din proto-hinduism, în această ordine ierarhică.

Azi, sub constituţii democratice, ce constatăm? Că o castă economică fără bază constituţională s-a suprapus nelegitim castei constituţionalizate a politico-juridicului (statele). Republicanii reprezentaţi de Trump împotriva acestei nelegitimităţi au încercat să mârâie, dar capacităţile lor de conştientizare deplină a „afacerii” în care ne aflăm lucrau pe tipar retrograd, nu pe tiparul din povestea evoluţionismului spiritual din care am dat câteva elemente, apoi am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa.