ANALIZĂ AL JAZEERA. Trump a mers la Xi pentru Iran, dar Beijingul l-a lăsat să plece fără o victorie

Pentru administrația Trump, vizita la Beijing avea o miză uriașă. De săptămâni întregi, oficialii americani cereau Chinei să își folosească influența economică și diplomatică asupra Iranului pentru a debloca negocierile și a redeschide Strâmtoarea Ormuz — ruta prin care, înainte de conflict, tranzitau aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat al lumii. Însă când Air Force One a decolat de la Beijing, existau foarte puține semne că cele două superputeri au ajuns la un acord concret.

Imaginea de ansamblu: ce a spus China despre război?

Războiul început pe 28 februarie continuă să destabilizeze Orientul Mijlociu și economia globală. Atunci, Statele Unite și Israelul au lansat lovituri asupra Iranului în timp ce negociau oficial cu Teheranul pe tema programului nuclear iranian. Replica Iranului a venit imediat: atacuri cu rachete și drone asupra unor ținte din Israel, dar și asupra unor baze și active militare americane din Bahrain, Kuweit, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.

Washingtonul a susținut constant că războiul urmărește împiedicarea Iranului să obțină arme nucleare. Teheranul neagă însă de ani întregi că ar intenționa să construiască o bombă atomică.

În timpul summitului, China și-a reafirmat public opoziția față de conflict. Ministerul chinez de Externe a transmis că războiul a provocat „pierderi grave” pentru Iran și pentru întreaga regiune și că soluția poate veni doar prin dialog.

CITEȘTE ȘI

Trump, primit de Xi în inima puterii comuniste chineze

Beijingul a salutat eforturile de armistițiu mediate de Pakistan și a insistat asupra planului în patru puncte propus anterior de Xi Jinping: coexistență pașnică, soluții negociate politic, securitate comună și cooperare economică.

Dar adevărata miză a summitului a fost Strâmtoarea Ormuz.

Casa Albă a anunțat triumfal că cele două părți au convenit că strâmtoarea trebuie să rămână deschisă pentru libera circulație a energiei. Însă comunicatul Beijingului a fost mult mai atent formulat. China a vorbit despre stabilitatea economică globală și despre necesitatea detensionării situației, fără să condamne explicit Iranul pentru restricțiile impuse traficului maritim.

Din martie, Iranul controlează sever navigația prin Ormuz. Unele nave primesc permisiunea de trecere doar după negocieri directe cu Garda Revoluționară Islamică. Teheranul sugerase chiar introducerea unor taxe pentru traversarea strâmtorii — idee respinsă categoric de Washington.

CITEȘTE ȘI

Xi Jinping le transmite șefilor marilor companii de tech americane că economia Chinei „se va deschide şi mai mult”

În paralel, Statele Unite au răspuns printr-o blocadă navală asupra porturilor iraniene, măsură care a agravat criza energetică mondială.

Casa Albă susține că Xi Jinping și-ar fi exprimat opoziția față de „militarizarea” strâmtorii și față de orice taxare a tranzitului maritim. Mai mult, Trump a afirmat că Beijingul ar fi interesat să cumpere mai mult petrol american pentru a reduce dependența Chinei de Orientul Mijlociu.

Însă Beijingul nu a confirmat public aceste afirmații.

China are motive uriașe să evite escaladarea conflictului. Este unul dintre cei mai mari importatori de petrol iranian și depinde masiv de stabilitatea rutelor maritime din Golf. În același timp, nu vrea să fie percepută ca aliat direct al strategiei americane împotriva Teheranului.

Nici pe tema nucleară nu a existat un progres major. Casa Albă a transmis că SUA și China sunt de acord că Iranul nu trebuie să dețină arme nucleare. Însă declarația oficială a Beijingului evită complet această formulare.

China a preferat să vorbească despre „dialog”, „consultări” și o soluționare care să țină cont de „preocupările tuturor părților”.

Realitatea este că, după summit, fiecare tabără a rămas practic pe pozițiile inițiale.

Washingtonul continuă să ceară presiuni asupra Iranului și redeschiderea totală a Strâmtorii Ormuz. Beijingul continuă să insiste pe armistițiu și negocieri multilaterale.

CITEȘTE ȘI

Casting pentru 2028. Trump își pune adjuncții la încercare

Iar mesajele contradictorii din administrația Trump au arătat cât de complicată este relația cu China. În timp ce Donald Trump declara că „nu are nevoie de ajutorul Chinei” pentru a câștiga războiul, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, cerea public Beijingului să se alăture operațiunii internaționale pentru redeschiderea strâmtorii.

La rândul său, Marco Rubio a admis că Beijingul are „multă influență” asupra Iranului și a spus că Washingtonul va continua să încerce să convingă China să joace un rol mai activ.

Dar până acum, Xi Jinping pare să fi ales o altă strategie: aceea de a rămâne mediator, nu participant direct într-un conflict care riscă să zguduie economia lumii.