Analiză: Care este relaţia dintre talibani şi ISIS

Facţiunile militante islamiste se luptă între ele pentru controlul Afganistanului din 2015, relatează The Independent, care a prezentat o analiză a relaţiei dintre cele două grupări, preluată de Mediafax.

Atât talibanii, cât şi Isis sunt grupări extremiste islamiste sunnite care caută să formeze state autoritare în baza legii Sharia stricte şi care sunt pregătite să recurgă la violenţă pentru a-şi atinge scopul.

Cu toate acestea, cele două forţe sunt de fapt inamici, care s-au luptat aprig din 2015, când Isis a format Provincia Stat Islamic-Khorasan (ISKP) în Afganistan, într-un moment în care căuta pentru prima dată să îşi extindă influenţa geografică dincolo de Irak şi Siria.

Talibanii au devenit cunoscuţi pentru prima dată în 1994, în timpul războiului civil afgan, rândurile sale fiind compuse în mare parte din studenţi – de la care grupul îşi trage numele în limba pashto -, mulţi dintre aceştia fiind luptători ai rezistenţei mujahedinilor care au luptat împotriva ocupaţiei Uniunii Sovietice în anii 1980.

Mişcare islamistă fundamentalistă Deobandi, originară din zonele Pashtun din estul şi sudul Afganistanului şi din nordul Pakistanului, talibanii au fost conduşi de mollahul Mohammed Omar şi au cucerit mai întâi provincia Herat şi apoi întreaga ţară până în septembrie 1996, răsturnând regimul lui Burhanuddin Rabbani, înfiinţând Emiratul Islamic al Afganistanului şi transformând Kandaharul în capitală.

Regimul său tiranic, marcat de masacrarea opozanţilor, de refuzul furnizării de alimente de către ONU cetăţenilor înfometaţi şi de opresiunea femeilor, a fost curmat brusc de forţele coaliţiei conduse de SUA în decembrie 2001, ca represalii la atacul terorist devastator al-Qaeda al lui Osama Bin Laden asupra World Trade Center din New York, care a ucis 2.996 de persoane şi a provocat 25.000 de răniţi.

De atunci, luptătorii talibani s-au regrupat sub forma unei insurgenţe şi au continuat să lupte pentru a recuceri Afganistanul de la forţele americane de menţinere a păcii.

Între timp, Isis a fost înfiinţată de jihadistul iordanian Abu Musab al-Zarqawi în 1999, înainte de a deveni o figură proeminentă la nivel mondial atunci când a alungat forţele irakiene din oraşe cheie din vestul ţării în 2014 – după ce s-a autoproclamat un califat mondial – şi a cucerit ulterior zone întinse din estul Siriei, înainte de a capitula în cele din urmă la Mosul şi Raqqa în 2017, la intervenţia forţelor internaţionale.

Aceasta a înfiinţat ISKP în provincia Nangarhar din estul Afganistanului în ianuarie 2015, recrutând în mod activ dezertori din rândul talibanilor, în special pe cei care erau nemulţumiţi de lipsa de succes a propriilor lideri pe câmpul de luptă.

Cum au interacţionat cele două facţiuni?

Formarea ISKP l-a determinat pe liderul talibanilor, mollahul Akhtar Mohammad Mansour, să scrie o scrisoare omologului său din Isis, Abu Bakr al-Baghdadi, în care îi cerea să renunţe la campania de recrutare a disidenţilor şi susţinea că orice război pentru cauza lor comună din Afganistan ar trebui să se desfăşoare sub conducerea talibanilor.

Luptele au izbucnit în mod justificat între cele două tabere în iunie 2015 şi între două facţiuni separate ale talibanilor din provincia Zabul, în noiembrie, pentru a decide dacă să se alăture sau nu Isis.

Alte bătălii au izbucnit în aprilie 2017, când ISKP a capturat trei traficanţi de droguri care vindeau opiu pentru a strânge fonduri pentru talibani în provincia Jowzjan din nordul Afganistanului şi, din nou, în mai 2017, când 22 de militanţi au fost ucişi în confruntările dintre cele două părţi de-a lungul frontierei iraniene.

Talibanii au lansat o ofensivă pentru a alunga Isis din Jowzjan în vara anului următor, la care s-a alăturat şi Mişcarea Islamică din Uzbekistan, în timp ce până la 7.000 de persoane au fost strămutate din casele lor.

Conflictul din luna iulie a acelui an s-a încheiat cu o înfrângere semnificativă pentru ISKP, care a suferit noi eşecuri în cadrul unor încăierări în anul următor, înainte de a fi eradicată aproape în întregime de SUA şi de armata afgană la sfârşitul anului 2019, deşi Consiliul pentru Relaţii Externe estimează că există încă 2.200 de membri ai ISKP încă activi în Afganistan.

În februarie 2020, administraţia Donald Trump a semnat la Doha, în Qatar, un acord de pace controversat cu talibanii, în urma căruia grupul din urmă s-a angajat să îi ţină pe ceilalţi extremişti islamişti, inclusiv Isis, departe de ţară.

Ce importanţă are în acest moment?

Afganistanul se află din nou într-o stare de nelinişte după ce talibanii au recucerit duminică capitala Kabul, declarând din nou ţara un emirat islamic, după ce preşedintele Ashraf Ghani a abandonat palatul prezidenţial şi a fugit în Tadjikistan.

Operaţiunea a urmat rapid retragerii trupelor americane din ţară luna trecută, la ordinul preşedintelui american Joe Biden, la aproape 20 de ani după ce armata americană a alungat aceeaşi facţiune din Kabul la începutul războiului împotriva terorismului condus de George W. Bush ca răspuns la 11 septembrie 2001.

Biden şi-a exprimat hotărârea de a nu încredinţa responsabilitatea pentru menţinerea ordinii în Afganistan unui al cincilea comandant-şef după încheierea mandatului său la Casa Albă şi a avut încredere în armata afgană, în care SUA au investit aproape 1 miliard de dolari în două decenii, pentru a-i ţine la distanţă pe talibani.

„Adevărul este că am văzut că această forţă a fost incapabilă să apere ţara… şi acest lucru s-a întâmplat mai repede decât am anticipat”, a declarat duminică secretarul de stat american Anthony Blinken.

În mijlocul scenelor haotice din Kabul, în timp ce oamenii fugeau spre aeroporturi, a apărut o imagine alarmantă a 5.000 de prizonieri evadaţi care au ieşit liberi din închisoarea Pul-e-Charki de la baza aeriană Bagram, ocupată până de curând de americani, printre ei aflându-se presupuşi luptători ai Isis şi al-Qaeda.

 

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Author

9 Comentarii

  1. Si Romania trebuie sa devina stat Islamic, as zice ca e pacat doar Franta, Germania si Suedia sa fie singurele tari care sa urmeze legea Sharia

  2. ” Regimul său tiranic, marcat de masacrarea opozanţilor, de refuzul furnizării de alimente de către ONU cetăţenilor înfometaţi”
    Masacrarea opozantilor – stăpânul Dussum din Mazar i Sharrif ținea prizonierii talibani în incinte etanșe să se sufoce
    refuzul furnizării de alimente de către ONU: sub paravanul ” ajutoarelor umanitare” sunt trimise echipamente și consumabile militare ( de ex în localități încercuite ), acestea ar putea fi trimise pe traseele utilizate de combatanți pentru aprovizionare. Ex în Siria orașe încercuite au rezistat cât Leningradul iar Alepul a fost ocupat după ce nu s-a mai permis accesul convoaielor cu ” ajutoare umanitare ” iar ]n Libia Marea Britanie a propus trimiterea de ” ajutoare umanitare” unor combatanți și USA s-a opus, într-unul din rarele cazuri când au susținut tabere diferite

  3. De la început, misiunea noastră în Afganistan NU a fost să construim o națiune unită, ci să ținem teroriștii la distanță de teritoriul național, ceea ce am reușit, a spus Biden.

    „Ne-am concentrat pe amenințările care existau la adresa noastră. Acum, acele amenințări sunt în alte parte”, a punctat șeful Casei Albe.
    In cazul asta, Romania ce cauta pe acolo?

  4. Cateva aprecieri ale situatiei in presa franceza:

    „Această retragere demonstrează falimentul Americii, falimentul Franței care urmează Americii, falimentul NATO și falimentul Franței în NATO. Ceea ce tocmai s-a întâmplat este punctul de plecare al declinului puterii americane „, a declarat Philippe de Villiers, presedintele partidului MPF

    „Afganistanul este un cimitir pentru puterea americană, la fel ca și pentru URSS. Statele Unite nu au înțeles nimic. Ei și-au manifestat ineptia strategică, tactică, logistică. Au ratat ideea. Nu știu cum să facă război. Nu au înțeles că modelul lor de război ar fi trebuit schimbat. Chinezii au înțeles-o ” scrie fostul diplomat René Cagnat,

    „Se estimează că costul leziunilor, pensiilor și altor cheltuieli legate de misiunea SUA în Afganistan va aduce cheltuielile totale la 6.500 miliarde de dolari în 2050″potrivit Marketwatch.

  5. care este legatura dintre talibani-isis-cia ?? (intrebare RETORICA!)

  6. Care este legatura dintre talibani-isis-cia-al queda si mossad? Una asa de evidenta incat continui sa ma mir cat de praf sunt articolele voastre cand abordati tema.

  7. @fekete tulipan – vezi ca te trag baietii de maneca, nu mai cita din MPF, ca e extremisti si pro-rusi… in timp ce Macron s-a trezit sa anunte ca trebuie sa existe o colaborare Franta-EU-Rusia pentru evacuarea din Afganistan. Opa, brusc au cooptat si marele inamic… adevarul e ca au mai incercat, si Franta si Germania sa colaboreze cu Rusia pe teme internationale, dar s-au trezit cu toata turma de javre EU la glezne

  8. In afara de surse anglo-saxone, mai aveti alte analize de oferit cititorilor?
    Ce-ar fi sa incepeti cu ceva impartial, nici american, nici britanic, nici rusesc nici chinezesc. Deci fara parti care au interese in conflict.
    Da, da, ceva IMPARTIAL, presa…

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.