Dezechilibrul extern prezintă o vulnerabilitate majoră, care poate fi diminuată prin eforturi consecvente pe mai multe fronturi, respectiv consolidare bugetară, o alocare mai bună a resurselor în economie care să susţină producţia de tradables şi atragere masivă de fonduri europene, consideră preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Într-o analiză publicată pe site-ul Consiliului Fiscal, Daniela Dăianu semnalează că în 2023 şi 2024 reducerea anticipată a ratei de creştere economică poate atenua deficitul de cont curent şi o inflaţie în scădere şi rate de dobândă atrăgătoare la depozite ar stimula economisirea internă, cu efect favorabil asupra dezechilibrului extern.
„Reforme serioase trebuie întreprinse în economie pentru a favoriza o creştere economică robustă, întărirea premiselor pentru producţia de tradables (bunuri tranzacţionabile n.r.); este vorba, între altele, de digitalizare, reforma regimului fiscal, cheltuieli publice mai eficiente (se efectuează în prezent spending reviews pentru educaţie şi sănătate, acţiuni ce sunt prevăzute şi în PNRR), prioritizare de investiţii orientate către tradables şi control riguros al realizării, salarizare şi sistem de pensii echitabile, alocare de resurse suplimentare pentru educaţie şi sănătate (ce presupune însă venituri bugetare mai mari) etc. Se poate reveni la deficite de cont curent de sub 5% din PIB, cu o finanţare neproblematică în câţiva ani, dar avem nevoie de politici macroeconomice şi structurale adecvate”, se arată în analiza preşedintelui CF.
În opinia acestuia, un deficit de cont curent de 6% din PIB poate fi mai avantajos decât unul de 4% din PIB dacă este finanţat în totalitate de investiţii directe în timp ce cel de 4% este finanţat exclusiv prin îndatorare. Natura investiţiilor contează, de asemenea, pentru că una este să investeşti în tradables, în high-tech, şi altceva în mall-uri şi zone rezidenţiale.
Daniel Dăianu subliniază că se înmulţesc comentariile privind deficitul de cont curent din 2022, ce a ajuns la 26,571 miliarde euro (9,2% din PIB) – o creştere valorică de 52% faţă de nivelul din 2021, în timp ce dezechilibrul comercial a atins 34 miliarde euro.
„Se manifestă atenţie sporită fiindcă, să ne aducem aminte, în balanţa externă s-au manifestat probleme mari după 2008, deşi datoria publică era atunci de numai circa 15% din PIB. În intervalul 2007-2008 deficitul de cont curent a fost ca medie peste 12% din PIB. România nu a fost singura ţară din UE cu dificultăţi mari de finanţare odată criza financiară izbucnită, în condiţiile unor mişcări de capital masive, cu componenta speculativă importantă. Pe fondul ciclului „avânt şi prăbuşire” (boom and bust), deficitul de cont curent în anii pre-criză a fost generat deopotrivă de sectorul public şi cel neguvernamental. Au fost 2 etape în reducerea deficitului de cont curent după izbucnirea crizei financiare: în primii ani după 2008 intrările de capital s-au oprit aproape brusc şi a existat o ajustare ce a dus deficitul de cont curent la în jur 5% din PIB în intervalul 2009-2012. A doua etapă a fost de comprimare severă a cheltuielilor publice după 2012; deficitul de cont curent s-a redus la 0,3% din PIB în 2014 şi deficitul bugetar la 1,2% în acelaşi an; deficitul de cont curent a oscilat între 0,3% şi 1% din PIB între 2013-2015. La reducerea deficitului bugetar a lucrat şi majorarea TVA de la 19% la 24%”, explică Dăianu.
Acesta menţionează că ar fi trebuit să existe prudenţă în politica bugetară după 2015, deoarece modificări în regimul fiscal după 2015 şi alte măsuri cu impact bugetar au dus deficitul bugetar structural la peste 4% din PIB în 2019, iar această evoluţie s-a văzut în creşterea dezechilibrului extern, fiind în relief fenomenul de twin deficits (deficite gemene).
„De notat este că dificultăţi de finanţare a dezechilibrului extern a avut România când datoria publică a fost mult inferioară (ca procent din PIB) celei de acum – circa 15% în 2008, circa 48% din PIB în 2022. Explicaţia priveşte deficite bugetare substanţiale (deficitul cash în 2009 a ocultat deficitul ESA de 5,4% prin utilizarea de resurse din privatizarea BCR), în timp ce criza financiară a mărit enorm aversiunea faţă de risc. Drept consecinţă, România a trebuit să recurgă la un pachet de asistenţă financiară externă. În condiţiile crizei energetice şi ale invaziei din Ucraina, în 2022 a avut loc o deteriorare a raportului de schimb (terms of trade) pentru cele mai multe ţări din UE, care s-a concretizat în creşteri de deficite de cont curent; surplusul zonei euro s-a diminuat, iar în ţări vecine din Europa centrală şi de Răsărit (Cehia, Ungaria, Polonia) deficitele au crescut. În cazul României se poate prezuma o deteriorare echivalentă cu 1-1,5% din PIB a raportului de schimb, care este de pus în relaţie cu deficitul de cont curent estimat de INS la 9,2% în 2022. Dincolo de deteriorarea raportului de schimb, au fost întreprinderi ce şi-au închis porţile, având producţie intens energofagă şi s-a recurs la importuri. Iar dereglări în lanţuri de producţie şi aprovizionare au afectat capacitatea de export a economiei. În lipsa acestor efecte, deficitul de cont curent din 2022 ar fi fost probabil nu departe de cel din 2021 (când a fost circa 7% din PIB)”, precizează Dăianu în analiză.
Acesta mai semnalează că o infuzie masivă de resurse europene poate sprijini creşterea economică şi finanţarea balanţei externe, iar resursele europene pot duce investiţiile publice la 6% din PIB ca medie în anii următori, ceea ce ar atenua din impactul contracţionist al consolidării bugetare. Dacă deficitul bugetar (ESA) s-ar reduce la 3% din PIB, am putea imagina o diminuare a deficitului de cont curent astfel: la 6% din PIB dacă se menţine raportul de schimb de acum; la aproximativ 5% din PIB dacă raportul de schimb ar reveni la nivelul din 2022.
Pe de altă parte, Daniel Dăianu punctează că, în ianuarie 2023, titlurile de stat româneşti deţinute de non-rezidenţi au ajuns la vârful istoric de 67 miliarde lei, iar ca pondere în total obligaţiuni în circulaţie la 24%. Leul a fost relativ stabil faţă de alte monede din regiune, iar anul trecut BNR a urcat rata de politică monetară la 7%, comparabilă cu ratele de politică monetară din Polonia (unde este 6,75%) şi Cehia (unde este 7%).
„Există sentimentul că se va face reducerea de deficit bugetar în câţiva ani, în pofida ciclului electoral (România este în procedură de deficit excesiv!), există resurse europene prin Cadrul Financiar Multianual şi PNRR de peste 80 de miliarde euro, datoria publică nu este (încă) copleşitoare, gradul de euroizare a economiei este mult mai redus decât acum 15 ani (2/3 din tranzacţii sunt denominate în lei acum faţă de circa 1/3 atunci), sistemul bancar intern este bine capitalizat şi se bazează preponderent pe depozite ale rezidenţilor (creditele în raport cu depozitele sunt sub 80%), rezervele valutare şi de aur ale BNR sunt substanţiale, suntem stat membru al UE (ceea ce poate evita o criză efectivă de solvenţă), inflaţia a început să scadă, schema de plafonare având eficacitate (cum a avut şi în Spania şi Franţa)”, arată analiza.
Potrivit sursei citate, regimul fiscal regresiv (cetăţenii cu venituri mici, sau modeste, plătesc proporţional mai mult decât cei cu venituri mari), erori în politica fiscală, „puzderia de exceptări şi portiţe”, au contribuit la accentuarea deficitului bugetar prin diminuarea veniturilor fiscale. Cu venituri fiscale de 26-27% din PIB (inclusiv contribuţii), România este „lanterna roşie în UE”, subliniază Daniel Dăianu.
„Revederea regimului fiscal ar permite o diminuare a impozitării muncii, care să nu prejudicieze însă consolidarea bugetară. Venituri fiscale mai mari ar permite şi o politică a veniturilor care să aibă în vedere că înclinaţia spre consum a cetăţenilor cu resurse mici este considerabil mai înaltă decât a cetăţenilor cu venituri mari, ceea ce afectează dinamica importurilor. Trebuie combătute cu forţa instituţională şi cu determinare politică evaziunea fiscală şi „optimizarea fiscală””, susţine preşedintele CF.
El analizează şi supraevaluarea leului în termeni reali, care joacă un rol „nu neglijabil” în evoluţia în timp a balanţei externe, menţionând că o flexibilizare a regimului cursului de schimb ar fi mai uşor de practicat dacă am avea un buget public robust, o consolidare bugetară de anvergură, dar şi producţia de tradables, care consideră că este insuficientă.
„Este plauzibilă supoziţia că producţia de tradables (bunuri exportabile şi bunuri ce pot înlocui importuri) nu a ţinut pasul cu consumul agregat, cu absorbţia internă; avem un proces de alocare a resurselor ce a favorizat expansiunea de non-tradables. Multe investiţii se duc în rezidenţial şi comerţ. Infrastructura este încă precară. Servicii IT şi de transport nu au putut stopa creşterea deficitului. Plasarea în lanţuri de producţie şi aprovizionare ar putea fi mai favorabilă; se asamblează, sau se produc componente şi subcomponente dintre care numeroase nu înseamnă valoare adăugată înalta. Iar o modificare a cursului leului nu poate avea efecte rapide când se manifesta rigidităţi importante. Pe de altă parte, varietatea producţiei industriale autohtone este o premisă importantă pentru o situaţie mai bună în viitor”, punctează Daniel Dăianu.
Acesta mai menţionează că există şi alte probleme structurale, ca de exemplu subdezvoltarea industriei agroalimentare – pământ agricol ce înseamnă 57% din suprafaţa ţării, în timp ce deficitul extern al acestui sector este de 0,5-06% din PIB. De asemenea, Daniel Dăianu aminteşte despre o subvalorificare a resurselor, materiilor prime interne, care se vede şi în faptul că importăm produse a căror realizare include inputuri esenţiale din România. Nu avem turism de calitate care să stimuleze „exportul intern” şi cetăţenii români cheltuie miliarde de euro în străinătate, a mai precizat acesta.
De asemenea, preşedintele Consiliului Fiscal mai semnalează că stocul de capital uman s-a redus şi acest fapt afectează PIB-ul potenţial prezent şi viitor, producţia de tradables.
„Este adevărat că cetăţenii români ce lucrează în străinătate trimit miliarde de euro acasă, care pot ajunge la 1,5- 2% din PIB anual; în lipsa acestor bani deficitul de cont curent ar fi mai mare. Dar pierderea de capital uman nu poate fi suplinită prin aceste resurse. Să ne gândim că mulţi din cei care emigrează sunt tineri, în condiţiile în care populaţia României îmbătrâneşte; demografia ne dezavantajează mai mult decât pe alte ţări europene, având în vedere imigrarea”, punctează Dăianu.
El a adăugat că în noul context geopolitic şi geoeconomic, România va aloca mai mult pentru apărare (circa 2,3% din PIB în 2023, faţă de 1,76% în 2022), care nu înseamnă producţie de tradables, iar achiziţiile de armament înseamnă în cea mai mare parte deficit bugetar şi de cont curent mai mari, alte condiţii presupuse neschimbate.
„Numai dacă am avea o creştere semnificativă a producţiei interne de apărare (inclusiv a componentei de offset) s-ar micşora impactul asupra balanţei externe”, consideră preşedintele Consiliului Fiscal.
ce-ar fi sa lasati romanii sa munceasca LIBER, sa declare ce doresc si cum pot, sa plateasca cat considera ca voi, parazitilor aveti parte – din punctul mei de vedere NU AVETI DE CE SA INCASATI BANI DE LA ROMANI PENRU CA VOI LUCRATI IMPOTRIVA NOASTRA! HAI SIKTIR! V-ATI IMBOGATIT DIN AFACERI OFFSHORE TOTI! SI VENITI SA NE DATI LECTII DE FISCALITATE SI ECONOMIE! JEGURI CE SUNTETI! ROMANII SA TRAIASCA SI SA MUNCEASCA LIBER! de ce nu pot declara venit la stat, decat daca sunt intr-o forma „profesionala”? de ce este impusa birocraia declaratiilor peste declaratii si birocraie, iar mai nou digitalizare? VOI DIGITALIZATI ABUZUL, BIROCRATIA SI LENEA CE VA DOARE LEPRELOR! TOATE INSTITUTIILE SI MAGAZINELE CARE IMPUN INCHIDEREA CASIERIILOR SI CONTACTUL CU OMUL, SA DEA AFARA TOTI ANGAJATII ATUNCI! HAI SA LUCRAM CU BOTI BHAI! VREI DIGITALIZARE? PE BUNE? ASTA INSEAMNA SA VA PIERDETI SI VOI LLOCURILE CALDUTZE UNDE ATI PRINS RADACINI, PARAZITILOR!
Romania NU mai produce tractoare, combine, alte utilaje agricole, camioane, basculante, escavatoare, buldozere, tramvaie, trenuri de metrou, autobuse, troleibuze,locomotive, rame electrice si diesel…..Toate se aduc din import. PIB -ul Romaniei este facut din Servicii, din Traficul infernal de tiruri care distrug rapid soselele, din comert si de Multinationale .Peste 75 la suta din hrana se importa. E normal ca balanta comerciala este puterniv negativa.
Dezechilibru extern prezinta vulnerabilitate in Romania financiara? Serios??! De ce nu dezechilibrul politicilor din Romania politica imbibata de escroci si hoti, a afectat si contuinua sa afecteze definitiv cu urmari grave si irecuperabile in Romania? De ce se arunca sau se aduc facaturile din strainatate in Romania daca toate, dar absolut toate se executa din Romania? Terminati dracului cu minciunile, escrocilor manipulatori!
Daca nu se mai platesc salariile enorme date degeaba unor indivizi netrecuti la pensie se vor reface toate dezichilibrele, simplu, concis, intr-o fraza. „Profesorii stie tot” tiparesc in Coti o lectie de la cursul pentru cei cu handicapul la vedere, adica vorbarie multa, saracia omului. Adica mai cresc deficitul si pe calea invatamantului !
Academicianul Daianu nu spune un lucru. Marele capital, intern și internațional, nu dorește consolidarea capacităților fiscale ale Romaniei. Iar trepădușii din politica locala saluta cu onor aceasta dorința. Deci dezvoltarea din Romania se face luând sunca din fasolea marii majorități a populatiei. E, deci, vorba de dezvoltare pentru saraci, una care accentuează inegalitatea sociala. Iar oligarhia academica din Romania, dominata de politruci si plagiatori, se străduiește din răsputeri sa mascheze lipsa competitivității economice și politice a Romaniei cu deja celebra naratiune ,,e mai bine decat pe vremea lui Ceausescu”. Corect, dar parca era vorba c-o sa trăim la fel ca nemții. Nu se mai pune problema în termenii astia. Iar acum si calitatea vieții din Polonia pare o tinta inaccesibila pt majoritatea populației.
…imi pare rau, tre sa-l contrazic pe maestru!…pornind de la definitii, este o diferenta majora intre deficit cont curent si bugetar…in esenta, deficit cont curent se refera la balanta importuri/exporturi…deficit bugetar se refera la total cheltuieli stat versus total incasari…asadar, deficitul de cont curent este inglobat in deficitul de stat…deci, am fost cenzurat pt ca am explicat faptul ca manole, prin tinerea pretului marfii euro ne-a bagat in deficit de cont curent cu 300% mai mare…explicatia este simpla: cumperi cu un euro, care are o valoare echivalenta in schimbul euro/moneda nationala/leu si cumpara euro de trei ori mai ieftin decat ar fi tre sa plateasca in mod real…as vrea sa stiu raportul dintre volume si costuri…vom fi surprinsi, volumele au scazut, deficitul de cont curent a crescut…
„Deci dezvoltarea din Romania se face luând sunca din fasolea marii majorități a populatiei.”
Asta a facut ala „intr-o ureche” si l-au pus la zid. In capitalism statul trebuie sa se comporte ca in capitalism, fara menajamente. Care-i motorul capitalismului ? Lacomia ! Asa trebuie si statul sa colecteze. Caraie cineva in SUA, indrazneste vreun capitalist sa spuna ca el nu plateste ? E terminat ca bateria ! In plus fata de ei, noi vrem sa fim si stat social, cu invatamant si sanatate gratuite. Dupa 33 de ani pensionarii dinainte au „iesit din sistem”, asa ca, toate prostiile sunt facute de actualii de dreapta, din meditatii. Trebuie colectat fara mila, in cota unica (simplu, la sursa, nediscriminator), fara exceptii cretine sustinute de ambasadorii americani pentru firmele lor: softistii nu platesc impozit ! In plus, orice plata in paradis fiscal trebuie impozitata ca profit, sa terminam cu acest carnaval pentru idioti. E unul „cu numar pe casa” printre viceguvernatori, dar i-au sarit in cap toti cand era vicepremier si i-au dat o functie onorifica. A acceptat ca nu poti face politica sociala excluzand resursele in cea mai evazionista tara din UE !
„Mina intinsa care nu spune povestea – nu primeste pomana!”
Romania mai are putin si va fi cumparata ca la talcioc! Saracii romani vor deveni chiriasi in propriile locuinte!
Cei plecati nu vor mai trimite bani acasa pt ca nu vor mai avea rude! Multe transnationale se vor uschi daca nu mai iese banul! Deci ura si la gara!
LA MUNCĂ PRODUCTIVĂ: tractoare, combine, alte utilaje agricole, camioane, basculante, escavatoare, buldozere, tramvaie, trenuri de metrou, autobuse, troleibuze,locomotive, rame electrice si diesel,AVIOANE,ELICOPTERE,TAB-URI,AKM-URI–CANALE ȘOSELE,SISTEME DE IRIGAȚII….. AGRICULTURĂ,ZOOTEHNIE,INDUSTRIE ALIMENTARĂ !—NU-I CU CINE ?( ANULAȚI LEGEA TÂMPITĂ–ADUCEȚI CHINEZI!
@axon- toate produsele mentionate erau absolut depasite. anii de izolare impusi de narodul de pcr si-au aratat „roadele”. singura solutie ar fi fost asocierea cu firme puternice ,serioase. dar ce au vazut in iunie 1990 i-au speriat, cine avea curaj sa investeasca intr-o tara condusa de salbatici. deci am pierdut trenul! apoi, cu cateva exceptii, au venit tot felul de „investitori”, aventurieri,sarantoci.
Nulitatea daianu bagat si tinut in fata de die ca mare economizd + calitatea de „pedestru”, abonat la bursele soros si alti bani jegosi. Un sineCURist
O poveste frumoasa dar care nu tine, nu te mai poti urca pe mobra si sa mergi sa strangi stiuletii de porumb care ramaneau nerecoltati in urma combinelor. Ar lucra in pierdere sa mai fabrice careva vreo mobra, lastun sau aro, munca productiva a devenit nerentabila din cauza raportului mare intre salariile bugetarilor privilegiati sau comerciantilor si ale celor din productie (gratie regimurilor psd, mai ales echipa lui daddy, care au marit in procente salariile si raportului intre salarii care ajunge pana la 1:12), produsele mai complexe nu ar putea sa le concureze pe cele din tarile bogate si dezvoltate, nu ar avea piete de desfacere, nici cumparatori(bogatii cumpara produse straine, saracii nu cumpara decat cele necesare: hrana si imbracaminte ieftine).Apoi, mai sunt si ignorarea principiilor ec. de piata, totul este politizat, cererea vine de la politicieni si patroni, nu de la clientii obisnuiti, politicienii intervin cu subventii, vouchere, privilegii speciale, investitii care nu se recupereaza sau nu fac profit, sporuri (doctoratele sunt in mare parte „didactice”, nu sunt proiecte care sa poata fi valorificate in vreun fel), insa se stie:”o economie unde se intervine este una slaba”. La acestea se adauga coruptie(parandarat), nepotism si favoritisme(vanzare si cumparare de avantaje), demagogie, incompetenta, legislatie arbitrara.
………..”toate produsele mentionate erau absolut depasite”……Da, ataata doar= la vanzare au fost achitate in $!!!. Ritmul de rambursare e datoriei externe a fost dur= nivel de trai …….Ai implinit doar 25 de ani? Dupa 40, vei intlege!. P.s. „trenul” a fost ajutat sa deraieze. Cineva a mentionat: „MINTEA DE PE URMA”. „URMA”= Calea. Ex. banal : ” A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat…..”. Cosbuc. George Cosbuc.
Mai @CSP mai! Mai baiatule stii tu ce vorbesti? Spune un „batran” de 55 de ani care 30 i-a trait in Romania si restul 25 pe alte meleaguri. Salbatici sunt numai CSPei din tara care viseaza caini cu covrigi in coada in UE. Jumatate de civilizati romani au pleacat dupa covrigi si au descoperit ca de fapt ii civilizeaza ei pe adevaratii ratati vestici. Norocul tau este ca jumatate din axoni sunt inca in tara si de asta ai tu electricitate in casa. Mai vorbim dupa zece ani daca ar ramane numai CSPei, adica daca nu schimbam coruptii. De acord cu marin, axon, parere si altii. Ce vad eu de departe de unde sunt? Vad ca fara penali la conducere, in cinci ani Romania se ridica si in alti zece ani se si reface intarindu-se economic, strategic si militar.
Catre cine sunt datoare toate statele?
Ar putea d-l Dayan sa explice acest aspect?
pt unul, amice, dady a marit salariile dar a marit si taxele pentru multinationale pe care ai tai cu catu in frunte le-au abrogat si era normal apoi sa ai acel raport 1:12, retine un lucru puterea de cumparare creste nivelul de trai dar si productia interna altfel o sa cumperi doar ce e ieftin nu ce e necesar cum spui tu iar ieftin nu-i dau decat marile companii dupa care urmeaza falimentul pe banda rulanta al micilor producatori romani, ceea ce spun e verificat de „marea salvare” nationala a lui petrov care a taiat salariile cu 25% si toate afacerile mici s-au inchis pentru ca lumea nu mai avea bani! si inca ceva sa va scoateti din cap ca marirea salariilor la bugetari este o problema, problema adevarata este numarul lor!! pentru ca bugetarii sunt parghia care ridica salariile, privatii au politica salariului zonei indiferent cat ai munci!
Daniela Dăianu, pe cine interesează astăzi dezechilibrele? Că or fi ele economice sau apa din Delta Dunării, mai intereseaza pe cineva? Ai,n-ai mingea,tragi la poarta! Românii sunt interesați de faptul că, Sora n-are loc de veci la Belu! Propun să-l exhumeze pe Eminescu și să-l înhumeze pe Sora. Marele filozof despre care nu am auzit în viața mea deși nu am lipsit de la școala!
Niciodata in 33 de ani BNR,prin reprezentantii sai, nu a avut inteligenta modesta de a pune la punct o „to do list”o obligatie de serviciu a nenumaratelor guverne care s-au perindat
Toti reprezentantii BNR si-au dat cu presupusul,au tinut degetelele umezite in gura pe directiacurentilor,tot ce spune acest fals economist azi era valabil si acum 10-20-30 de ani,deficitul comercial ainsotit permaanent Romania,cresterea economica falsa s-a datorat consumului pe datorie,nu productiei de tradables:))) cum scrie afectatul asta,adica plusvalorii
Cand ai 0,8-1% din PIB numai pensii speciale la 200.000 de paraziti, adica 3-4 % din buget ,cand ai o armata de bugetari de 1,5 milioane de persoane,cand ai primari,politisti,preoti si alti paraziti in sate si comune sub 200 de locuitori,si aia pensionari,cand mancam fructe si legume din Turcia in timp ce produsele autohtone putrezesc in beciurile taranilorsau direct in solarii si livezi,nu poti decat sa repeti ani de an aceleasi platitudini BNR fara sa iei masurile care se impun
Nici macar rezerva Romaniei in aur si devize nu e in stare sa o creasca magnifica casa de batrani BNR, sa putem reduce costurile finantarii pe datorie..
Papagalul cere studii si analize ,adica tot papetarie,in timp ce Criza Romaniei e foarte reala,o tara pe deficit de comert exterior nu se poate imbogati,o stie orice dobitoc,nu trebuie sa tinem gasca de pitigoi matuisalemici pe trai cu momeli la BNR
Acxum a mai picat si cresterea bugetului militar,speram ca macar aici sa nu mai aduca tancuri si fregate,s-a vazut in acest razboi declansat de Rusia ca munitia termobarica,drona,submarinul si racheta sunt de baza
@goguta
Unde sunt acum Daddy, Valcov(sau Vladescu), Veorica ,C.Dan si ceilalti, si ce s-a realizat din programul pe care il afisau de dimineata pana seara tarziu la tv ? Cand erau la butoane au creat o iluzie a cresterilor economice pentru a avea oarecare legitimitate in afara si a-i tine la distanta pe cei care le -ar fi contestat ideile si deciziile. Au marit salariile magistratilor si medicilor, ca sa poata sa si le mareasca pe ale lor, ale politicienilor si ale celor din administratie. Maririle de salarii in procente i-au favorizat pe bugetarii privilegiati , cu salarii mari, insa au dus la cresterea rapida a decalajului intre saraci si bogati. Procentele au fost unul din instrumentele prin care regimul comunist cosmetiza realitatea, iar pesedeii l-au preluat. Economia are limite impuse de cerere si oferta, de costurile de productie , si de concurenta din afara , dar pesedeii lui Daddy au ignorat asta; economia nu poate sustine la nesfarsit cresteri de salarii , privilegii speciale, programe fanteziste ori investitii care nu sunt rentabile. Maririle de salarii erau cat de cat corecte daca primeau toti aceeasi suma sau macar sume comparabile , nu cate o suta doua cei din productie sau cu castiguri mici, si mii de lei bugetarii privilegiati(fiindca este vorba de mariri-privilegiatii aveau deja salarii sau pensii mari, deci nu se justifica ordine de mariri de salarii foarte diferite la ei fata de restul)mai ales ca maririle au fost realizate indeosebi pe seama celor din sectorul particular(il platesti pe unul care a produs, a realizat ceva, nu pt ca are doctorat, stie pe de rost toata istoria sau pt ca poate sa cante in baie mai bine decat Michael Jackson).
boul bou si nu boul educata=judecati se securist ce se baga in seama dar numai judecati nu spune;ceva similar cu boii nneeducati din pandemie care numai despre medicina nu borbeau caci nu erau educati;tataru,arafat,maler,gheorghita,si foarte multe secaturi securiste numite prin institutiile dedicala de la noi;niste criminali in fond