Are voie președintele să interzică un jurnalist? Ce prevăd Legea și Constituția după „ordinul” lui Nicușor Dan de la Cotroceni / Val de reacții după decizia președintelui

Legea nr. 544/2001 reglementează liberul acces la informațiile de interes public. Articolul 18 din acest act normativ stabilește dispozițiile speciale pentru accesul și acreditarea reprezentanților mijloacelor de informare în masă, potrivit unei documentări publicate de HotNews.

Conform articolului 18, alineatul (1), acreditarea se acordă fără discriminare:

„Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masă.”

Alineatul (2) fixează termenul de soluționare a solicitărilor:

„Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia.”

Condițiile în care o instituție poate refuza sau retrage acreditarea unui jurnalist sunt prevăzute la alineatele (3) și (4) ale aceluiași articol:

„(3) Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.

(4) Refuzul acordării acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.”

Constituția despre cenzură

Cadrul legislativ este completat de Constituția României. Legea fundamentală a statului român garantează libertatea de exprimare prin articolul 30. Constituția, la art. 30, alin. 2, statuează: „Cenzura de orice fel este interzisă.”. De asemenea, alineatul 4 stabilește o altă garanție: „Nicio publicație nu poate fi suprimată”.

Obligațiile instituțiilor și sancțiunile prevăzute de lege

Articolul 19 din Legea nr. 544/2001 reglementează participarea presei la conferințe și acțiuni publice:

„(1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferințelor de presă sau oricăror alte acțiuni publice organizate de acestea.

(2) Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.

(3) Autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și funcționare să desfășoare activități specifice în prezența publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de deontologia profesională.”

De asemenea, articolul 20 stabilește independența editorială față de comunicările oficiale:

„Mijloacele de informare în masă nu au obligația să publice informațiile furnizate de autoritățile sau de instituțiile publice.”

Care sunt sancțiunile pentru încălcarea legii 544/2001?

Sancțiunile pentru încălcarea legii de către angajații instituțiilor sunt detaliate la articolul 21:

„(1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.

(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducătorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.”

Căile de atac în justiție sunt prevăzute la articolul 22 din același act normativ:

„(1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.

(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să plătească daune morale și/sau patrimoniale.

(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.

(4) Decizia Curții de apel este definitivă și irevocabilă.”

Contextul discuției: Decizia președintelui Nicușor Dan la Palatul Cotroceni

Prevederile Legii nr. 544/2001 au fost invocate în spațiul public după conferința de presă susținută marți seară la Palatul Cotroceni. Președintele Nicușor Dan l-a anunțat pe jurnalistul Ovidiu Vanghele că nu mai are voie să participe la conferințele de presă pe durata acestui mandat. Șeful statului a motivat decizia prin injuriile pe care jurnalistul i le-ar fi adus.

Anunțul a venit după ce Ovidiu Vanghele i-a adresat președintelui o întrebare despre procurorul general Cristina Chiriac, numită în funcție de Nicușor Dan.

Ce întrebare i-a pus Ovidiu Vanghele lui Nicușor Dan

Jurnalistul a întrebat cum comentează șeful statului faptul că procuroarea a votat:

„acum o lună, o lună și jumătate în secția de procurori a CSM din care face parte, împotriva propunerii ca această secție să sesizeze Inspecția Judiciară, care inspecție să cerceteze o ingerință comisă chiar de dânsa. Este acest lucru parte din reformarea justiției pe care o propuneați cetățenilor români acum un an și jumătate?”

În răspunsul său, președintele Nicușor Dan i-a transmis jurnalistului interdicția de a mai participa la conferințele de la Palatul Cotroceni:

„În primul rând, îmi cer scuze pentru că v-am făcut să așteptați atât de mult. În al doilea rând, față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat. Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea, v-o comunic eu, dar dumneavoastră nu o să mai veniți și nu o să mai puneți întrebări.”

Într-o altă intervenție pe același subiect, șeful statului i-a spus lui Ovidiu Vanghele:

„În primul rând îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați. Le-am cerut colegilor mei să nu vă mai permită accesul la conferințele mele pentru injuriile pe care mi le-ați adresat. Colegii mei miloși nu m-au ascultat. Nu veți mai avea acces la Cotroceni în mandatul meu.”

Momentul în care Nicușor Dan îi comunică lui Ovidiu Vanghele decizia, mai jos:

Întreaga conferință de presă poate fi urmărită aici:

Reacții din politică și justiție pe Facebook

Decizia anunțată de președintele Nicușor Dan a generat marți seară mai multe reacții pe Facebook.

Senatoarea, fostă PSD, actualmente neafiliată, Victoria Stoiciu a făcut trimitere la articolul 19 din Legea nr. 544/2001 într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook:

„Nu poți să interzici accesul unui jurnalist, este profund, profund nedemocratic. Si foarte posibil ilegal, din moment ce legea 544/2001 spune la aricolul 19, alin (2) că „Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea”.

„Colegii miloși” au încercat, de fapt, să îl salveze pe președinte de consecințele ordinului său mega (și maga) problematic, nu pe Ovidiu Vanghele. Beneficiarul era președintele.”

Tot pe Facebook a reacționat și liderul USR și fostul primar al Timișoarei, Dominic Fritz:

„Libertatea presei nu este o favoare miloasă oferită unor jurnaliști, ci baza democrației.”

Cristi Danileț, fost judecător și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a comentat situația într-o postare pe Facebook:

„Ceea ce face acum Nicușor Dan este incredibil. Oamenii au voie sa il critice, iar el se poate simți jignit, deranjat sau șocat.

Ca politician de rang înalt taci și înduri. Dar nu face mustrare publică ca ești tu sensibil. Ovidiu Vanghele își face treaba de jurnalist. Dacă nu iți place de părul lui problema e la tine, nu la el.

Președintele încalcă libertatea de exprimare a unui jurnalist. „Colegii” președintelui ar face bine să nu urmeze ordinul ilegal al celui care confunda Palatul Cotroceni cu tarlaua proprie.”

Pozițiile organizațiilor de presă și ale jurnaliștilor

Alianța „A Patra Putere”, organizație care reprezintă drepturile profesioniștilor din jurnalismul în interesul public, a transmis marți seară un comunicat citat de news.ro. Organizația a anunțat că miercuri va solicita Administrației Prezidențiale să comunice public temeiul legal în baza căruia lui Ovidiu Vanghele i se interzice să mai participe la conferințele de presă și să mai adreseze întrebări șefului statului.

„Alianța «A Patra Putere» a luat act de decizia președintelui României de a-i interzice jurnalistului Ovidiu Vanghele participarea la conferințele de presă de la Palatul Cotroceni și adresarea de întrebări în timpul acestui mandat, considerând această măsură inacceptabilă”, a transmis organizația.

Reprezentanții alianței au punctat și raportul instituțional dintre Administrația Prezidențială și presă:

„Motivele invocate de președintele Nicușor Dan nu au nicio legătură cu raportul care ar trebui să existe între Administrația Prezidențială și un jurnalist, care reprezintă interesul cetățenilor în sala de conferință.”

În același comunicat sunt invocate aceeași Lege nr. 544/2001 și Constituția României:

„Întrebările jurnaliștilor nu pot fi interzise sau cenzurate în funcție de supărările personale ale unui șef de stat. Vă precizăm, domnule președinte, că angajații Administrației Prezidențiale nu au fost «miloși», așa cum ați susținut dumneavoastră în conferința de presă. Ce au făcut este că au refuzat să încalce Legea 544/2001.”

„Potrivit Constituției României, articolul 30, alineatul 2, «Cenzura de orice fel este interzisă».”

Reacția Snoop

Redacția Snoop a publicat, la rândul său, o reacție pe Facebook. Jurnaliștii au afirmat că măsura încalcă libertatea presei și dreptul publicului de a fi informat, garantate prin Constituție, precum și articolul 18 alineatul (3) și articolul 19 alineatul (2) din Legea nr. 544/2001.

„Accesul jurnaliștilor la informații de interes public, cu atât mai mult la conferințe de presă susținute de șeful statului, nu poate fi condiționat de simpatiile sau antipatiile personale ale celor aflați la putere.”

„Nu doar că Nicușor Dan încalcă legea, dar creează și un precedent periculos, specific practicilor autoritare. Îi cerem Președintelui României să revină asupra deciziei și să respecte dreptul jurnaliștilor de a-și exercita profesia”, au scris jurnaliștii de la Snoop pe Facebook.

Reacția mediului academic și a analiștilor

Vladimir Tismăneanu, profesor de științe politice și director al Centrului pentru Studiul Societăților Postcomuniste la Universitatea Maryland, a comentat tot pe facebook despre decizia președintelui de a-l exclude pe Ovidiu Vanghele de la conferințele de presă de la Cotroceni:

„Furia tovarășului Nicușor. Iliescu se răstea la jurnalistii incomozi. Nici Traian Băsescu nu murea de dragul lor. Dar din cate stiu nu au interzis accesul vreunui jurnalist la o conferintă de presă „pe durata madatului” pentru că ar fi folosit un limbaj dezagreabil. Fie chiar si unul deplasat. Aceasta e atitudinea lui Donald Trump. Otărat, ofuscat, ofensat. Sincer spus, dictatorial. Mai lipsea să verse o lacrimă ipocrită. Ce gladiolă sensibila, ce nufăr gracil…”

Vlad Adamescu a criticat la rândul său interdicția:

„Cum să spună Președintele României unui jurnalist, Ovidiu Vanghele, că de-acu’ nainte nu mai are voie la conferințe de presă la Cotroceni, și să fie întreruptă brusc transmisiunea? E incredibil, încă o tehnică împrumutată de la șefu’ MAGA. Pe ce lume trăim?”

Cine este jurnalistul Ovidiu Vanghele

Ovidiu Vanghele are o experiență de 24 de ani în presă și este autorul mai multor investigații jurnalistice. În anul 2013, el a înființat Centrul pentru Investigații Media (CIM), organizație neguvernamentală pe care o conduce de la fondare.

Investigațiile sale s-au concentrat pe abuzurile din instituțiile de sănătate mintală și pe fraudele monetare ale statului. În anul 2016, el a lucrat împreună cu Ana Poenariu (RISE Project) la seria de investigații „Toți oamenii generalului”, despre Gabriel Oprea. De asemenea, Ovidiu Vanghele a înființat și a condus echipa editorială EurActiv România și a colaborat cu Factual (inițiativă de verificare a faptelor a Funky Citizens) și cu Ziare.com.

Din anul 2017, jurnalistul coordonează proiectul „Să fie Lumină” alături de Vlad Stoicescu, împreună cu care a realizat un podcast video săptămânal. El se numără printre autorii seriei de dezvăluiri despre abuzurile sexuale comise de fostul episcop BOR Corneliu Bârlădeanu (Onilă) asupra elevilor de la Seminarul Teologic „Ioan Gură de Aur” din Huși. Alături de jurnalista Bianca Albu, Ovidiu Vanghele a realizat seriile de investigații „Azilele groazei” și „Toți știau”.