Expoziția prezintă o parte a rezultatelor unui proiect co-finanțat AFCN și derulat în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului în perioada ianuarie-noiembrie 2024.
Proiectul se concentrează pe selecția, catalogarea și valorificarea artefactelor ceramice medievale și moderne descoperite în București, cu scopul de a le integra în contextul istoric și economic local.
Muzeul Municipiului București deține un patrimoniu generos și variat de piese ceramice, întregi și fragmentare, provenite din cercetările arheologice desfășurate în capitală în ultimele opt decenii. O mare parte din artefacte provin din săpăturile realizate în perimetrul siturilor actuale Centrul Istoric București (punctele – Curtea Veche, Hanul lui Manuc, Hanul Șerban Vodă, Hanul Zlătari, Hanul Greci, Hanul Stavropoleos, Hanul cu Tei, Hanul Sf. Gheorghe Nou, Piața Sf. Anton; străzile Șelari, Smârdan, Sf. Dumitru, Gabroveni, Zarafi, Tonitza, Blănari, Lipscani ș.a), Palatul Cotroceni, Dealul Radu Vodă și biserica Sf. Nicolae Udricani – toate locuri emblematice ale istoriei urbane. Un eșantion valoros este reprezentat de materialele scoase la lumină din situri precum Dealul Mihai Vodă și Curtea Nouă, dispărute în timpul sistematizărilor comuniste.
Analizele tipologice și cronologice permit integrarea acestor piese în contextul istoric local, alături de sursele scrise. În interiorul gospodăriilor bucureștene, se regăseau atât vase de gătit și de servit, cât și alte tipuri de obiecte din lut utilizate în spațiile domestice, atât în contextul social, cât și în cel privat.
Vasele realizate din lut, simple sau decorate, făceau parte din viața cotidiană a bucureștenilor secolelor XV-XIX. Locuitorii orașului din toate categoriile sociale, săracul și bogatul, țăranul și orășeanul, preparau și consumau bucate în astfel de recipiente, formele fiind adaptate funcțiilor pe care acestea le îndeplineau. Ceramica uzuală, cea mai des întâlnită categorie de materiale descoperite în timpul cercetărilor arheologice, ajută la conturarea unei imagini a vieții și activității cotidiene a comunităților bucureștene de-a lungul timpului. Studiul tipologic al formelor și decorului contribuie la evidențierea legăturilor economice cu alte centre externe de producție. Unele vase, precum recipientele de apă minerală din secolul al XIX-lea, erau comandate din străinătate și aveau marca producătorului ștampilată în pasta crudă.
Decorul ceramicii era variat și reflecta o continuitate și o perfecționare a motivelor ornamentale de-a lungul timpului. Tehnica de decorare implica folosirea picturii cu angobă albă, a liniilor incizate, a petelor scurse, a alveolelor realizate cu degetele în pasta nearsă, aplicarea pastilelor de smalț sau a celor în relief cu motiv cruciform și câte patru granule ș.a. Motivele folosite erau variate, printre cele mai des utilizate fiind cele geometrice (cercuri, spirale, zig-zaguri, linii vălurite) și vegetale ( frunze, flori, rozete).
Studiul pieselor ceramice completează imaginea evoluției orașului București prin prisma locuitorilor săi, fie că aceștia trăiau în mahalale modeste, case boierești impunătoare, piețe aglomerate sau hanuri pline de viață. Prin intermediul vaselor din lut, cahlelor, sfeșnicelor și pușculițelor, putem reconstrui fragmente și povești demult pierdute din trecutul orașului.
Aceste artefacte oferă o perspectivă inestimabilă asupra obiceiurilor zilnice, a vieții domestice și a activităților comerciale, conturând o imagine detaliată și vibrantă a unui oraș în continuă transformare de-a lungul timpului.
Expoziția poate fi vizitată până pe 30 noiembrie 2024 la Palatul Suțu.
Dr. Elena Gavrilă, Dr. Raluca Moței, Dr. Alina Streinu (curatoare)
În această categorie digitala, poate fi introdus și containerul de gunoaie din politica românească? Întreb doar!