Arma lui Viktor Orban în UE, mărul discordiei dintre AUR și Bolojan

Numărul doi din AUR invocă anumite conspirații ale partidului EPP, prin care și-ar dori să pună un picior pe gâtul suveranității statelor membre. Din EPP face parte și PNL, partid condus de premierul Ilie Bolojan.

„Decizia europeană s-a luat. Într-un celebru „retreat” al liderilor Partidul Popular European (EPP) de la Zagreb, de la începutul acestui an, s-a luat decizia. Dreptul de veto al statelor naționale din UE trebuie să fie eliminat. Altfel spus, în Consiliul European, cel care decide politica externă și de securitate a UE, decizia se ia prin unanimitate, pentru că statele naționale au, conform tratatelor, drept de veto. Este singura protecție a unui stat mic în raport cu marile puteri. Decizia care s-a sugerat la Zagreb este ca Europa să renunțe la acest drept. Ca statele naționale să nu mai poată bloca deciziile Uniunii Europene”, a spus Dungaciu pe Facebook.

Declarația lui Bolojan care l-a pornit pe Dan Dungaciu a fost făcută într-un interviu pentru publicația franceză Le Figaro. Premierul a spus acolo că „nu cred că votul în unanimitate trebuie menținut la nivel european”.

Dungaciu: Bolojan nu înțelege politica internațională

Dan Dungaciu argumentează că declarația lui Bolojan a fost un semnal loialist pentru conducerea EPP și a Europei.

„Nu este foarte clar dacă premierul României înțelege semnificația acestei declarații politice. În primul rând, Constituția României, la Articolul 1, spune foarte clar că statul român este „un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Măcar pentru asta, faptul că în Constituția României, la primul articol, se menționează ideea de suveranitate, ar fi trebuit să-l facă pe premierul României un pic mai atent. Dacă nu e respectuos cu românii, măcar să fie cu Constituția lor.

În al doilea rând, premierul ne spune exact CUM se face asta. Schimbarea, adică renunțarea la creptul de veto, se poate face doar prin modificarea tratatelor. Asta înseamnă schimbarea Tratatul de la Lisabona, o chestiune complicată de realizat, pentru că fiecare stat are, de fapt, drept de veto asupra acestei schimbări!

(…) Calitatea de președinte interimar și premier au arătat și arată clar că șeful PNL-ului nu înțelege, de fapt, nimic din politica internațională. Problema este alta. Interviul pe care l-a acordat este unul de disperare. A dat un semnal: „Nu mă lăsați, sunt omul vostru, fac tot ce este nevoie.”

Ce este dreptul de veto european

În timp ce 80% din toată legislația Uniunii Europene este adoptată prin majoritate calificată, unanimitatea rămâne esențială în Consiliul European, relatează Euronews.com.

Acest lucru înseamnă că toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord pentru ca o acțiune să fie adoptată și implementată. Dacă un singur stat membru își folosește dreptul de veto pentru a vota împotriva unei decizii, decizia nu poate intra în vigoare, iar întregul proces este paralizat.

Conform lui Michal Ovádek, lector la UCL, dreptul la veto a fost folosit de 48 de ori în Uniunea Europeană. Ultima oară, premierul maghiar Viktor Orban a oprit un ajutor de 90 de miliarde de euro către Ucraina folosindu-se de acest drept.

Conform unui articol scris de același lector, România a folosit o singură dată dreptul de veto. Cel mai des, vetoul a fost pus în acțiune de Ungaria, care a folosit acest drept de 21 de ori.

Dungaciu: Bolojan e cu cuțitul la os

Dan Dungaciu crede că Bolojan trimite mesaje către Ursula von der Leyen, șefa EPP și a europenilor, pentru a fi salvat de la plecarea de la guvernare.

„Precum Mița Baston din Caragiale, premierul a spus și el Europei: „Ați uitat că sunt liberal, că sunt federalist? În vinele mele curge sângele administrației Iohannis…”, alt național-liberal care a făcut „gloria” partidului Brătienilor… Care Brătieni, sărmanii, probabil se răsucesc în mormânt de câteva decenii.

Nimic nu poate fi mai periculos decât un politician care își simte sfârșitul. Suntem astăzi în România în situația în care liderii celor două partide mari de la guvernare sunt amândoi la final de carieră. La sfârșitul acestei bătălii pe care o vedem azi pe malurile Dâmboviței, sunt foarte conștienți că unul dintre ei, dacă nu amândoi, vor ieși din viața politică.

Și, din punctul acesta de vedere, acești oameni sunt gata să facă orice. Premierul este gata să răspundă la orice comandamente. Inclusiv sau, în special, cele de afara țării. Doar-doar va fi menținut la putere de către giranții săi de la „Înalta Poartă” europeană. De aceea, nu-i pasă de principii, de interesul României sau de suveranitatea națională. Și asta este, de fapt, esența interviului pe care l-a dat lui Le Figaro.”