Au un milion de euro în bancă și vor aurul de la Rovina repede, până în alegeri

O companie care nu are în bancă decât un milion de euro, un istoric plin de eșecuri în Brazilia și nu deține acum decât proiectul din România vrea să obțină permis de exploatare la Rovina. Repede, până în alegeri. Carpathian Gold din Canada ridică multe semne de întrebare. În primul rand, firma a obtinut licența într-un mod total netransparent. Apoi, are o experiență redusă în domeniul exploatării miniere. Puținele informații care apar despre companie arată că este o firma mică, având doar două licențe- una în Brazilia și cealaltă în România, cu datorii bancare de 213 milioane de dolari înainte de restructurare. Acum, dupa restructurare, pare că vrea să speculeze un context electoral. Șef interimar este Guy Charette. Unul dintre membrii conducerii este și Alexandru Nicolici, director al SAMAX Romania SRL

”Carpathian Gold are circa 212 tone de aur și circa 700.000 de tone de cupru în trei depozite din Munții Carpați din România, depozite denumite generic Rovine. Concentrația depozitelor nu este mare, astfel încât fezabilitatea extragerii lor este încă sub semnul întrebării la prețul actual al metalelor, însă Rovina ar putea deveni foarte interesantă dacă prețul metalelor va crește”, scrie Sean McEniry pe site-ul Seeking Alpha, specializat în investiții în industria extractivă, site cu sediul în Israel. Site-ul primește sute de contribuții. Sean McEniry, autorul unora dintre ele, spune că a absolvit Universitatea Santa Barbara (limba japoneză și istorie) și se recomandă ca pasionat de ”natural resources, gaming, gambling, gold”.

Dacă compania Carpathian Gold va reuși să treacă cu bine de restructurare și este atentă sa nu rămână fără fonduri, atunci acțiunile ei pot crește, pentru ca are un mare potential în cazul in care crește prețul metalelor.

”Când vorbim despre extracția de minerale în România ne gândim la compania canadiană Gabriel Resources și la dezastrul Roșia Montană”, scrie Seeking Alpha. ”Planul lor de a exploata la suprafață aurul presupunea distrugerea a trei sate și a patru munți. Opoziția față de acest proiect a venit din mai multe motive: unii localnici nu au vrut să-și părăsească casele, planul presupunea folosirea cianurilor. Românii sunt atenți la cianură, pentru că o deversare produsă în 2000 a dus la otrăvirea râurilor și a Dunării în Ungaria. A fost considerat cel mai grav dezastru de mediu din Europa dupa Cernobîl.”

”România are o istorie indelungată a activităților miniere, începând din vremea Imperiului Roman. Mineritul a continuat în perioada regimului comunist, însă metodele moderne de extracție lipsesc din industria minieră românească, care este în continuare deținută de stat în mare parte. Deschiderea către mediul privat și către Vest arată că ar trebui să fie numeroase oportunități de acum încolo pentru investitori.”

Rovina se află în așa-numitul patrulater de aur, centrul istoric al mineritului din România, unde se găsește și Roșia Montană și Certej, proiectul celor de la Eldorado Gold. Eldorado merge mai departe cu proiectul și urmează să investească 20 de milioane de dolari în 2016.

”Carpathian Gold nu are suficienti bani pentru a pune în mișcare proiectul Rovina, însă a reușit să obțină licență din partea guvernului Romaniei în 2015, primul pas în acest proces”, scrie Seeking Alpha.

Urmează o caracterizare a mediului politic din România din perspectiva investitorilor.

În 2013 a avut loc cel mai mare protest din România de la căderea comunismului, ceea ce a făcut ca guvernul să suspende sine die dezvoltarea proiectului. Gabriel Resources a dat judecată România la o curte de arbitraj internațională, în baza unui acord dintre România și Canada. Aceste lucruri cer timp și nu ne așteptăm la un verdict în următorii ani, astfel incat Gabriel Resources pare să fie pe pierdere deocamdată.”

”În ciuda acestor lucruri, cred că România este o țară atrăgătoare pentru investitorii în minerit pentru următorii ani, pentru că situația politică de aici se schimbă. Carpathian Gold nu are in plan să folosească cianură și nu sunt localități care să fie distruse de acest proiect, deci nu mă aștept la proteste de această dată.

Din 2012 până în 2015, Parlamentul României a fost dominat de partidul premierului de centru-stânga Victor Ponta, al cărui mandat a fost marcat de scandal după scandal, fiind acuzat de plagiat, corupție și evaziune fiscală. S-a opus proiectelor controversate precum Roșia Montană și fracturarea hidraulică, dar brusc a început să le sprijine după ce a devenit premier, alimentând speculațiile legate de corupție.

Pierderea alegerilor prezidențiale în fața candidatului de centru-dreapta la finalul lui 2014 și demisia sa din fruntea guvernului la finalul lui 2015 au semnalat un o schimbare în politica României. Actualul premier este independent de partidele mari și chiar dacă alegerile parlamentare de la finalul acestui an ar aduce la putere partidele de centru-stanga, circumstanțele sunt oricum schimbate profund.

Încercarea actualului președinte de a-l acuza pe Victor Ponta demonstrează hotărârea sa de a eradica corupția. El este dedicat legăturilor apropiate cu Europa si Vestul si ne putem aștepta să încurajeze investițiile străine, pe măsură ce România se apropie de trecerea la euro.”

Apoi Seeking Alpha prezintă situația celor de la Carpathian Gold.

”Înainte de restructurare, Carpathian Gold se află într-o stare financiară precara, pentru a folosi un eufemism. Erau sufocați de dobânzile pentru banca Macquarie Bank, care le-a împrumutat 200 de milioane de dolari la o dobânda de 10-20%. Carpathian Gold a supraviețuit doar pentru că banca nu a vrut să șteargă datoria și le-au dat celor de la Carpathian în continuare credite, la o dobândă oneroasă de 20%.

Carpathian Gold a folosit banii pentru proiectul lor din Brazilia. Este o operațiune profitabila, chiar și la pretul redus al aurului, însă compania nu a ieșit din situația grea. Mina braziliana a fost inundată și guvernul le-a retras permisul de exploatare din rațiuni de siguranță. După ce au rezolvat problema, seceta a obligat compania să construiasca un baraj. Prin urmare, profiturile au fost mici și mergeau doar pe plata dobânzilor. Nu este exagerat să considerăm că Macquarie Bank deține practic proiectul din Brazilia sau cel puțin este entitatea care poate decide soarta proiectului.

În joc intră și o a treia entitate – Brio Gold, subsidiara a Yamana Gold, care a anunțat în 2015 că va prelua datoriile la banca Macquarie. Prima parte din acest acord a fost încheiat pe 31 martie. Partea a doua a cordului urmează să fie încheiata în mai. Brio Gold va oferi si un milion de dolari pentru proiectul din România. Cum va arăta mai departe Carpathian Gold? Practic nu vor mai avea datorii, vor avea un milion de euro în bancă și proiectul Rovina. Proiectul din Brazilia se va duce la cei de la Brio Gold.”

Nu au acum bani pentru proiectul din România

”Compania nu are nicio șansă să facă rost de bani de una singură pentru proiectul din România. Va trebui să găsească un partener strategic. Se pune întrebarea dacă va reuși să facă asta și să obțină și permisul de exploatare cu doar un milion de euro. Este o întrebare fundamentală. CEO-ul companiei a stabilit o întâlnire cu miniștri din Romania pentru această lună”. ”Cred că guvernul Romaniei va dori să evite un scandal și să finalizeze procesul înainte de alegeri”, scrie Seeking Alpha.

Concluzia celor de la Seeking Alpha? ”Carpathian Gold va reuși să obțină dreptul de exploatare la Rovina și acțiunile vor crește considerabil. Chiar dacă riscurile sunt încă mari, este o companie care merită urmărită”.

În mai 2015, Carpathian Gold a obţinut din partea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) licenţă de exploatare a aurului de la Rovina, la 20 de kilometri de Roşia Montană, pe o perioadă de 20 de ani, prin intermediul subsidiarei Samax România, a anunţat compania canadiană. În 2013, subsidiara din România a Carpathian Gold, Samax România, înregistrată la Baia Mare, a obţinut venituri de 9,2 milioane de lei şi un profit de 3,5 milioane de lei, având în număr de 43 de angajaţi, potrivit celor mai recente date disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.