AUR acuză o campanie masivă de dezinformare din partea Ucrainei după incidentul cu drone de la Constanța și cere anchetarea „agenților de influență”

„Ocupat doar cu blamarea și acuzarea opoziției democratice, statul român nu vede dezinformarea acolo unde există cu adevărat”. Reprezentanții partidului extremist subliniază că „AUR reprezintă opoziția democratică, neavând acces la pârghiile puterii”, adăugând că formațiunea „consideră că are responsabilități politice privind apărarea țării și protejarea intereselor naționale”. Această poziționare partidului este asemănătoare cu poziționarea Dianei Șoșoacă, prezentă la Forumul Economic de la Sankt Petersburg. 

Reacția formațiunii vine pe fondul unor evenimente neraportate integral de autorități. Potrivit comunicatului, „la data de 5 iunie 2026, în apele teritoriale ale României au pătruns patru drone navale ucrainene, având la bord sute de kilograme de combustibil fiecare, dintre care una a pătruns în Portul Constanța, unde a fost detonată, cu riscul provocării unui dezastru de mari proporții”. Ca reacție la aceste grave evenimente, „reprezentanții statului român și, în primul rând, președintele României, Nicușor Dan, au ales să justifice acțiunea Ucrainei ca fiind un efect al agresiunii ruse și să exonereze de răspundere acest stat”.

Cele patru teme de dezinformare reclamate de AUR

„Această lipsă de fermitate în apărarea intereselor naționale a determinat Ucraina ca, în loc să își asume răspunderea pentru evenimente, să treacă la atac, declanșând un război informațional împotriva României, inclusiv în spațiul public românesc, folosindu-se de agenți de influență”. Reprezentanții partidului arată că, deși Ucraina este beneficiara unui sprijin „consistent din partea României”, aceasta atacă statul român prin promovarea a patru mari teme de dezinformare:

1. „România ar încălca sancțiunile aplicate Rusiei privind comerțul cu petrol, prin primirea în porturile românești a unor petroliere sub diferite pavilioane, care ar descărca petrol rusesc adus din Portul Novorossiisk pentru rafinăriile din România”.

2. „Pasămite, pentru că România ar fi încălcat sancțiunile impuse Rusiei, ar fi răspunzătoare pentru gravul incident de la Constanța și s-ar fi expus singură acțiunilor Ucrainei, care își arogă, de la sine putere, acest drept”.

3. „Reprezentanții Ucrainei, în loc să comunice oficial scopul prezenței dronelor în apele românești, au preferat să transmită, prin agenții de influență din România, că misiunea acestora ar fi fost interceptarea și distrugerea navelor care urmau să iasă din porturile românești și pe care Ucraina le consideră ca făcând parte din așa-zisa „flotă fantomă”, prin intermediul căreia Rusia ar încălca sancțiunile”.

4. „Agenții de influență ai Ucrainei din România au prezentat o listă de nave care, pasămite, ar fi intrat și ieșit în repetate rânduri din porturile românești, deși s-ar fi aflat under/sub sancțiuni”.

Dinamica apărării portuare: Tehnologia Lockheed Martin este activă

În replică la aceste acuzații din spațiul public, AUR informează că „tăcerea lașă și incompetentă a oficialilor de la București sugerează o vină pe care România nu o are”. Partidul dă asigurări că „România își respectă riguros obligațiile internaționale privind aplicarea sancțiunilor impuse Rusiei”.

Pentru a demonstra acest lucru, sunt oferite detalii tehnice despre securitatea din Portul Constanța:

• „Există de mulți ani în funcțiune sistemul VTSM (Vessel Traffic Management System), prin care se transmit automat căpităniilor porturilor date privind navele, încărcătura și membrii echipajului”.

• „În port funcționează un sistem Lockheed Martin prin care orice navă este identificată cu precizie, inclusiv în ceea ce privește personalul și marfa transportată, prin trei canale: AIS, radio digital și senzori specifici, inclusiv video”.

• „Instituțiile responsabile de aplicarea sancțiunilor își îndeplinesc misiunea și nu există nicio procedură sau acuzație oficială la adresa României. Dezinformarea lansată de agenții de influență ucraineni este de natură să aducă grave prejudicii țării noastre”.

Totodată, se arată că „dezinformarea agenților de influență ai Ucrainei încearcă să mistifice o situație reală, și anume faptul că rafinăriile românești se aprovizionează în continuare cu petrol prin terminalul din Portul Novorossiisk, însă petrolul provine din Kazahstan, stat care nu este supus sancțiunilor”. AUR citează surse oficiale, amintind că „potrivit ministrului român al Apărării, niciuna dintre navele prezentate de agenții de dezinformare nu figura pe listele de sancțiuni ale UE și SUA la datele la care au intrat în porturile românești”.

Acuzații de blocadă navală și solicitări de anchete penale

Comunicatul atrage atenția asupra normelor internaționale și avertizează că „dreptul internațional al mării interzice Ucrainei să atace nave civile aflate sub pavilion neutru”. În cazul unor suspiciuni, navele pot fi inspectate legal, însă „războiul cu Rusia nu poate fi folosit de Ucraina ca pretext pentru încălcarea regulilor dreptului internațional, după cum nu poate fi folosit ca pretext nici pentru desfășurarea de acțiuni militare în apele teritoriale românești sau în apropierea acestora, de natură să afecteze grav securitatea națională a României”.

AUR consideră că „pândirea navelor în largul porturilor românești, cu scopul de a ataca nave care ies din porturile noastre, seamănă foarte mult cu instituirea unei blocade și reprezintă un act deosebit de ostil la adresa României”. Reprezentanții partidului avertizează că pasivitatea instituțiilor în fața dezinformării „dă impresia paraliziei și disoluției statului român, fapt care poate atrage escaladarea acțiunilor ce pun în pericol securitatea națională a României”.

CITEȘTE ȘI:

DERAPAJ Diana Șoșoaca îl denigrează pe președinte în fața lui Putin și susține că România nu vrea să ajute Ucraina VIDEO

În final, AUR solicită conducerii statului, președintelui și CSAT să ceară Ucrainei să coopereze pentru lămurirea incidentului și să înceteze acțiunile militare din apropierea României, alături de campaniile de dezinformare. Se cere, de asemenea, intervenția instituțiilor de reglementare din audiovizual și internet împotriva paginilor utilizate în această campanie, dar și autosesizarea organelor de anchetă:

„De asemenea, cerem organelor competente să se sesizeze cu privire la posibila existență a unor infracțiuni, precum răspândirea de informații false și trădarea. Instituțiile de la Cotroceni menite să identifice „narațiunile false” par să acționeze într-o singură direcție: împotriva opoziției democratice din România, nu împotriva celor care, direct sau indirect, atentează la securitatea națională a României”.