Austria transformă casa natală a lui Hitler într-un post de poliție pentru a descuraja pelerinajele neonaziste

Transformarea clădirii și costurile implicate

Clădirea istorică, datând din secolul al XVII-lea și situată pe o stradă comercială, a trecut printr-un proces amplu de reconfigurare. Lucrările au fost coordonate de cabinetul austriac de arhitectură Marte și au necesitat o investiție de 20 de milioane de euro, fiind începute în 2023, cu trei ani întârziere față de calendarul inițial.

În urma renovărilor, vechea tencuială galbenă a fost înlocuită cu o fațadă sobră de culoare albă, iar deasupra intrării principale a fost montat un însemn al poliției. Pe trotuarul din fața imobilului a fost păstrată piatra comemorativă care poartă mesajul: „Pentru pace, libertate și democrație. Niciodată fascism. Milioane de morți ne-o amintesc.” Prin această inițiativă, autoritățile speră să închidă un capitol delicat pentru statul austriac, o țară adesea criticată pentru întârzierea cu care și-a asumat responsabilitatea în Holocaust, după cum notează news.ro.

Istoricul disputelor juridice și decizia de expropriere

Casa în care s-a născut dictatorul la 20 aprilie 1889 s-a aflat în proprietatea familiei Pommer încă din 1912. Începând cu anul 1972, statul austriac a închiriat imobilul, instalând acolo un centru pentru persoane cu dizabilități – o categorie profund afectată de politicile celui de-al III-lea Reich.

Deoarece locația atragea constant pelerinaje neonaziste, statul a dorit să intervină, însă s-a lovit de refuzul ultimei proprietare, Gerlinde Pommer, care a blocat orice modificare și a contestat demersurile în instanță. Interesul public a primat abia în 2016, prin adoptarea unei legi speciale de expropriere. În 2019, Curtea Supremă austriacă a validat preluarea celor 800 de metri pătrați de teren, stabilind o compensație de 810.000 de euro.

Controverse și ascensiunea extremei drepte

O comisie de experți a respins atât varianta transformării clădirii într-un memorial, pentru a nu crea un magnet pentru neonaziști, cât și pe cea a demolării, istoricii argumentând că Austria trebuie să își înfrunte trecutul. Astfel, s-a decis instalarea forțelor de ordine, pentru a arăta clar că nicio comemorare a național-socialismului nu este posibilă.

Decizia a atras însă și critici. Robert Eiter, reprezentant al Comitetului austriac Mauthausen, asociația supraviețuitorilor lagărului de concentrare, a declarat că transformarea nu va descuraja vizitatorii extremiști. Acesta și-a exprimat scepticismul cu privire la procesul de „neutralizare”, atrăgând atenția că o parte a poliției manifestă o înclinație politică de dreapta.

Reflecția asupra trecutului nazist se suprapune cu un context politic tensionat. Conform unui sondaj recent, Partidul Libertății din Austria (FPÖ), formațiune de extremă dreapta aflată în opoziție și fondată de foști naziști, este creditată cu 38% din intențiile de vot, înregistrând o creștere semnificativă față de alegerile din 2024.

CITEȘTE ȘI

Un parlamentar german, acuzat că a făcut salutul nazist