Ilie Bolojan nu e nici woke, nici de stânga. Despre Oradea Pride, austeritate și statul minimal

Alin Tișe, șeful CJ Cluj, a creat o tabără informală în interiorul PNL. Scopul definit al platformei este reîntoarcerea la valorile liberal-conservatoare ale partidului. Liberalii care au aderat la platformă, în mare parte cei care l-au susținut pe Adrian Veștea pentru a deveni premier, au dat de înțeles că Ilie Bolojan ar duce economic partidul departe de liberalism, dar și că premierul interimar ar fi neomarxist sau progresist.

„Noi suntem cei care credem că alunecarea PNL în zona progresistă este o eroare strategică pe care electoratul nu o va înghiți. Cu excepția unor curente mai noi din zona woke, românii sunt profund credincioși și nu sunt dispuși să-și abandoneze convingerile tradiționale”, a afirmat Rareș Bogdan pentru Cotidianul. „ Ce urmează, să distrugem chiaburii, să redistribuim proprietăți, să umblăm dezbrăcați, cum le place progresiștilor?!”

Motivația pentru care Tișe a realizat platforma este, declarativ, că „PNL nu are nevoie de o nouă identitate. Are nevoie de curajul de a rămâne el însuși”. Doar că, ideologic vorbind, Ilie Bolojan nu este nici progresist, nici neomarxist, nici îndepărtat de valori liberale. Din contră, premierul este liberal în materie de politici economice și conservator din punct de vedere social.

Ilie Bolojan se declara garantul familiei tradiționale

Ilie Bolojan se declară el însuși conservator. A stabilit asta și în 2025, atunci când a candidat la șefia partidului. Ulterior, în declarații publice, premierul interimar a explicat de mai multe ori că promovează valori conservatoare din punct de vedere social. În România, discursul antiprogresist se rezumă adesea la pozițiile unor politicieni despre minoritățile sexuale.

Despre oferirea de drepturi egale pentru persoanele din comunitatea LGBTQ+, Bolojan se declara un garant al faptului că familia tradițională va rămâne norma în România. Acesta spunea că în România agenda LGBTQ+ nu este un subiect relevant.

„PNL e un partid liberal-conservator şi prezenţa noastră în această coaliţie de guvernare – dar nu numai noastră, pentru că şi alte partide gândesc ca noi – garantează că valorile tradiţionale ale românilor, familia, comunităţile noastre, ţara noastră, sunt valori de bază şi acestea sunt fundaţia pe care s-a clădit ţara noastră. Şi nu se pune această problemă că asta, să spunem, ar fi o prioritate pe agenda niciunuia.

Este o temă falsă care a fost împinsă, dar este adevărat că a venit pe baza unor semnale şi a unor exagerări care s-au întâmplat în anumite ţări. Dar nu asta este România. România este în Europa cu valorile ei, cu tradiţiile ei. Asta trebuie să fim noi! Sigur, fiind reprezentaţi cu demnitate, cu profesionalism, pentru că dacă nu se respectă această chestiune, se ratează oportunităţi pentru ţara noastră şi nu suntem reprezentaţi la nivelul la care am putea fi”, a afirmat Ilie Bolojan, conform News.ro.

Oradea Pride, exemplul perfect că Ilie Bolojan nu se apleacă asupra problemelor minorităților

Județul Bihor este fieful premierului Ilie Bolojan. Șeful PNL a fost primarul orașului între 2008 și 2020. Ulterior, acesta a avut un mandat între 2020 și 2024 și drept șef al Consiliului Județean. Influența sa asupra județului și mai ales asupra organizației județene a PNL este una certă.

Florin Birta, actualul primar din Oradea, este foarte apropiat de actualul premier. „Eu sunt mândru că am putut să învăţ de la Ilie Bolojan administraţie publică. Mulţi primari şi-ar dori această şansă”, spunea în trecut Florin Birta într-un interviu pentru Bihoreanul, conform Fanatik. Apropierea dintre cei doi lideri orădeni s-a văzut și în ultima perioadă, când Birta l-a apărat puternic pe premierul interimar.

Prima încercare de organizare a unui eveniment Pride în Oradea a avut loc în 2023, conform eBihoreanul. Pe atunci, Ilie Bolojan era încă șef al CJ Bihor. Marșul nu s-a concretizat, însă. Întrebat de presa locală dacă marșul ar primi autorizație, edilul orădean a susținut că decizia ar veni de la comisiile de specialitate. Birta și-a prezentat atunci, însă, și părerea personală.

„Nu am ce spune. Probabil iniţiatorii şi-au dat seama că evenimentul este nepotrivit pentru Oradea”, a spus atunci Florin Birta.

În 2024, Ark Oradea a vrut să organizeze un eveniment static cu ocazia Pride, într-un parc din oraș. „Am vrut să facem un eveniment în spațiul public, dar nu sub formă de marș, se numea Pride Park. Era o chestie statică, nu mergeam din punctul A în punctul B. Motivul refuzului a fost, din nou, chipurile, că erau alte evenimente aprobate pentru exact aceeași zi, în exact același interval pentru care am depus cerere.

Oradea nu e tocmai cel mai vioi oraș, nu se întâmplă în fiecare zi mare lucru și a fost curios că fix în ziua în care am cerut noi parcurile erau toate ocupate. Am aflat imediat după că parcurile erau ocupate pe hârtie cu evenimente religioase. Noi în ziua respectivă am mers să observăm ce se întâmplă în parcuri, dacă măcar se întâmplă ceva pe bune sau doar au rezervat parcurile ca să ne blocheze accesul. În niciunul din parcurile respective nu s-a întâmplat nimic” , a completat Iulian Dițiu într-o discuție cu Fanatik.

Bolojan n-a spus nimic despre Oradea Pride

În 2025, primăria din Oradea a refuzat toate propunerile de traseu făcute de ascociațiile care voiau să organizeze marșul Pride în oraș. Deși justificările erau unele referitoare la organizare, asociațiile acuzau că motivarea reală a deciziei ținea de aspecte ideologice. La fel se întâmplă în 2026, situație care a dus la reacții internaționale.

Peste 120 de organizații ale societății civile din 30 de țări au semnat un apel prin care cer autorităților orădene să înceteze blocarea Marșului PRIDE. Ei cer desfășurara în siguranță a marșului la data de 25 iulie. Și Verzii europeni s-au poziționat astfel în această speță.

Ilie Bolojan, deși influent în zona Bihorului, nu a venit cu o poziționare pentru desfășurarea marșului, așa cum ar fi făcut un progresist. Ba mai mult, din poziția de șef de CJ, Bolojan n-a intervenit în 2023 sau 2024 pentru facilitarea acestui marș. Inacțiunea față de o decizie a unui apropiat este și ea o poziționare care invalidează teoria că Ilie Bolojan ar fi progresist.

Austeritatea selectivă

O altă acuzație la adresa lui Ilie Bolojan din partea platformei lui Alin Tișe este că premierul interimar ar fi făcut rabat de la principiile economice liberale. Șeful CJ Cluj definește în manifestul postat pe pagina personală cum vede acest deziderat economic: „libertate, inițiativă, dreaptă productivă, antreprenoriat /mediu de afaceri, economie puternică, reforma țării și respect pentru muncă”.

În fruntea guvernului, Ilie Bolojan nu a deraiat de la aceste principii, în ciuda austerității. În primul rând, chiar din motivele declarative pentru care PSD a ieșit de la guvernare aflăm că măsurile de austeritate au lovit mai ales în oamenii cu venituri medii și mici, electoratul clasic de stânga.

Ilie Bolojan a preluat guvernarea într-un moment dificil. După duo-ul Ciucă-Ciolacu din fruntea țării, principala problemă a premierului a fost necesitatea de a strânge bani cât mai repede pentru buget. În acest sens, a luat mai multe măsuri.

Măsuri aparent de stânga, luate într-un context special de Bolojan

Ilie Bolojan a tăiat salarii de la bugetari, a crescut norma la profesori, a introdus CASS la pensionari și a luat multe măsuri de reducere de cheltuieli care vizează mai ales veniturile mici.

Teoretic vorbind, mărirea TVA de la 19% la 21% este o măsură de stânga. Creșterea de taxe este un component care aduce bani la stat și deci face statul mai puternic. Doar că Ilie Bolojan a intrat la guvernare cu necesitatea de a strânge acești bani, deci de a găsi modalități de a aduce bani la buget. Era obligat de conjunctură să „dea” și în mediul de afaceri.

Doar că decizia luată în acest caz arată dezideratul său liberal din punct de vedere economic. A ales mărirea TVA, care afectează întreaga populație, în locul unor măsuri care să afecteze mai ales mediul privat. Justificarea este și una de rapiditate: prin această metodă, ar fi intrat bani instant în stat.

Doar că pe termen lung, după ce banii au intrat în conturi, premierul nu a deschis discuția adoptării și a unor metode de stânga pentru a aduce bani la stat, dovadă că este politician de dreapta din perspectivă economică.

A exclus din discuție, spre exemplu, introducerea impozitării progresive, mecanism care i-ar fi putut da posibilitatea de a reduce povara tăierilor de pe umerii celor mai vulnerabili membri ai societății. De asemenea, Ilie Bolojan a redus impozitul minim pe cifra de afaceri a companiilor de la 1%, la 0,5%.

Singura măsură care a lovit direct în mediul privat a fost creșterea taxei pe dividente la 16%. Aceasta rămâne în continuare, însă, mult sub nivelul din vestul Europei. În 2024, impozitul în Franța era de 34%, iar în Germania, în medie, de puțin peste 26%, conform taxfoundation.org.

Statul minimal dorit de Ilie Bolojan

Ilie Bolojan arată că este liberal și prin măsurile care duc către un stat minimal. „Statul minimal, adesea asociat cu liberalismul clasic și libertarianismul, este un stat a cărui intervenție este strict limitată la funcții esențiale. Obiectivul principal este protejarea libertăților individuale și a proprietății private, fără a se amesteca în economie sau în alte aspecte ale vieții private”, este o definiție a curentului economic de pe explicate.ro.

În această logică poate fi privită dorința premierului de micșorare a aparatului bugetar. Deși făcută mai degrabă din reglarea de posturi goale, intenția declarată de Ilie Bolojan era de reducere a aparatului bugetar pentru a avea un stat cât mai mic și eficient.

Totodată, statul minimal mai vine și cu diminuarea prezenței statului în domenii cheie. Într-un stat minimal real, educația și sănătatea sunt privatizate parțial sau chiar total. Din această perspectivă pot fi văzute, în cabinetul Bolojan, atât dorința de rupere a monopolului CNAS de către ministrul social-democrat al Sănătății, Alexandru Rogobete, cât și abordarea contabilicească asupra educației.

Companiile de stat listate de Oana Gheorghiu

Prin perspectiva statului minimal pot fi văzute și încercările de privatizare parțială a mai multe companii de stat. Oana Gheorghiu a propus o listă de companii care ar putea fi listate pe bursă: CEC Bank, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Compania Națională Aeroporturi București, Salrom, Loteria Română, Imprimeria Națională, Poșta Română.

„Lista este doar în explorare. Urmează să fie supusă unei analize de specialitate. Cred că listarea e un instrument extrem de eficient pentru a introduce buna guvernanță. Nu este un proces care să înceapă imediat. Urmează o prospectare, o analiză din partea ministerelor. (…) Ama avut întâlniri cu Bursa de Valori, cu bănci, cu alți actori din piață.”, a precizat atunci vicepremierul.

PSD acuza atunci că vicepremierul voia să vândă acțiuni de la companii profitabile de stat într-o perioadă de criză, fenomen economic contraintuitiv. Parlamentul a și trecut pe repede-înainte un act legislativ prin care sunt blocate vânzările de la companii de stat profitabile pentru doi ani.

Ideea de listare pe bursă sub orice condiții ale unor companii de stat importante este una liberală. Practic, guvernul viza deschiderea unor domenii importante din stat către investiții private. Printr-o astfel de deshidere, guvernanții vizau transparentizarea și buna guvernanță a firmelor. O narațiune specific liberală, care vede piața liberă drept cel mai bun administrator.

România este un stat social

Constituția României definește statul democratic drept unul social. În legea fundamentală, sunt însemnate mai multe amendamente care garantează măsuri sociale: accesul la sănătate pentru salariați sau protecția socială pentru cei vulnerabili. Articolul cel mai important pentru acest aspect din Constituție spune că „Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent”.

Statul social este principalul exponent economic al unei doctrine economice de stânga, opusul unei doctrine liberale de piață.

Chiar și în trecut, înainte de mutarea în politica dâmbovițeană, Ilie Bolojan a folosit în discurs tușe prin care atacă implementarea statului social în România.

Pe când era doar lider de CJ în Bihor, actualul șef al PNL a ținut un discurs, conform defapt.ro, în interiorul partidului în care critica mai multe aspecte din societatea românească.

• „Eu cred că noi trebuie să susținem ca mai mulți oameni să ajungă pe piața muncii, asta înseamnă ajutoare sociale doar pentru cei care au nevoie și doar în zonele unde nu sunt locuri de muncă (aplauze). Înseamnă stimularea muncii.”
• „Cred că ar trebui să deranjăm puțin universitățile. Nu sună bine ce spun. Cred că ar trebui să-i facem mai antreprenoriali. Dacă primesc bani, indiferent ce discipline predau, indiferent câți absolvenți lucrează în economia reală, în domeniul pe care l-au absolvit, mesajul va fi stați liniștiți, toți primiți banii. Dacă vor fi mai antreprenoriali, înseamnă că vor face poate cercetare aplicată. Se vor duce către companii. Și în felul acesta vom avea tehnologie și dezvoltare.”
• „Știți cât plătește statul pe concedii medicale? Peste un miliard de euro pe an. Înainte, nu dau nume de guvernări, erau 200-300.000 euro. Știți ce înseamnă diferența asta? Doar diferența înseamnă drumul expres Arad-Oradea (…) Dar dacă am fost populiști și am scos din legislație că nu pot fi verificați angajații care sunt la mare și nu în pat, vă dați seama că acest tip de reglementare și ușurătatea cu care obțin concedii medicale generează un anumit tip de comportament.”
• „Trebuie să avem un guvern și un stat eficient. Avem instituții centrale care nu își justifică activitatea. Sunt țări mari în Europa care au o singură autoritate de reglementare pentru rețele de energie, telecom, etc. Noi pentru fiecare ne-am făcut autorități separate cu sute de angajați.”

Minimalismul administrativ al lui Bolojan

În viziunea lui Bolojan, educația trebuie să fie orientată strict către nevoile economiei, nu către dezvoltarea oamenilor. Statul ar trebui să fie cât mai restrâns, minimal, eficient. Ajutoarele sociale trebuie să vină doar pentru cei „care le merită”.

Ilie Bolojan a pus parțial în practică idei din acest discurs. A introdus neplata primei zile de concediu medical, încercând să împiedice frauda în acest domeniu. A continuat subfinanțarea educației, care trebuie să producă singură. A încercat să taie din instituțiile statului și din aparatul bugetar.

Toate aceste semne duc către un politician de dreapta economic, focusat mai ales pe funcționarea companiilor. Ilie Bolojan nu a dat niciodată semnale de un politician de stânga, opus doctrinei liberale, ci din contră. A ignorat mereu subiectele sociale controversate, pe modelul lui Nicușor Dan, care își dorea ca USR să nu se poziționeze în referendumul pentru familie, și a luat măsuri incomode care au afectat și oamenii săraci.