Relaţia patron-client este cu mult mai veche decât s-ar crede la prima vedere. Povestea ei coboară în antichitatea romană. Juvenal descrie această relaţie prin obiceiul „sportulei”, care nu era altceva decât un coşuleţ pentru mâncare, pe care clientul îl avea mereu asupra sa, când se afla în preajma patronului, pentru a-i cerşi delicatesurile prânzului. Obiceiul […]

Această expresie este foarte vehiculată în lumea fotbalului pentru aceia care doresc să păcălească sorţii jocului în favoarea lor. Adesea, jocul pasiv, la trecerea timpului, este sancţionat de către destin, multe goluri fiind primite în ultimul minut de joc şi adesea în prelungiri. Există însă şi varianta lui istorică, jocul la trecerea timpului în istorie, […]

Moto: „Ai atâta dreptate câtă putere deţii!” (Spinoza) Am urmărit cu atenţie desfăşurarea evenimentelor legate de Maternitatea „Dr. Panait Sârbu”. O săptămână a ruşinii şi a ororii. Deznodământul a fost pe măsura spectacolului mediatic. Arestarea sub flashuri exagerate, lapidarea în piaţa publică a unei fiinţe fragile, fără apărare, şi 12 minute care îi vor împărţi […]

Cel mai des întâlnită realitate printre formatorii noştri de opinie este aceea a obedienţei asumate, dar camuflată cu atenţie într-o disidenţă mimată, construită cu migală şi împachetată apoi într-o glazură de moralitate imaculată.

Doi mahalagii vorbesc în trenul de Constanţa despre viaţa grea, salariile diminuate, preţuri care nu se mai opresc din creştere, facturile tot mai greu de plătit, restanţele pe care le au la bănci, penalităţile care se adună şi au ajuns la concluzia că singura soluţie este „să ieşim în stradă”. „Cum să ieşim acuma, în […]

În puternicul partid-dictat a fost impusă politica punitivă a tăcerii sau a eliminării oricărei opinii sau luări de atitudine de bun-simţ faţă de mersul dezastruos al lucrurilor în ţara noastră. Politica dispreţuitoare a dictatului politic, numită prin ţinuturile noastre „ciocu’ mic”, este extinsă pe toate palierele bugetare. Au loc abuzuri şi disponibilizări prin metode draconice, […]

  Până nu demult, toată lumea se plângea că frigul vine de la Moscova iar acum Rusia a devenit o ţară tropicală şi zăpada vine din Bangladesh. Centrele climaterice s-au schimbat odată cu centrele puterii. În loc de iarna atomică s-a instalat vara psihotronică. Şi în loc de războiul rece am trecut la războiul cald, […]

Neajunsul de a te fi născut în România poate căpăta valenţele unui studiu antropologic. Deja literatura l-a circumscris în variate feluri din care amintim selectiv: „moarte cotidiană” şi „tinereţe ciudată” (Dinu Pillat); „biserică neagră” şi „cadavre în vid” (A.E. Baconsky), „sub zero grade” (Radu Tudoran), „vizuina luminată” (Max Blecher), „stare de tranziţie” (Urmuz), „tristeţe sublimată” (Constantin Fîntîneru), „grozavul întuneric” (Ştefan Petică), „o stepă unde nu a strălucit niciodată soarele” (Traian Demetrescu). Sau o ţară a „geniilor întristate care mor” în mod „barbar şi fără sentiment” în prea cunoscuta „ţară tristă, plină de humor…” (George Bacovia).

Una dintre marile acuze aduse sistemului comunist era aceea că îşi rescrie anual propria istorie. Pentru obişnuiţii cu istoria comunismului, ştim că tovarăşi cândva acceptaţi dar deveniţi cu timpul indezirabili erau eliminaţi din manuale, din cărţi de istorie, ba chiar mai mult, imaginea lor dispărea şi din pozele colective. Disidenţii închipuiţi de la noi procedează […]

La restaurantul „România pitorească”, unde ultima vocală este acoperită de o frunză verde, la o masa îmbelşugată, se aflau patru belferi: un pitic, o stripteuză, un cocoşat cu ochelari şi Zeus. Văzându-i cum înfulecau şi câte sticle mari şi colorate se tolăneau pe masă, chelnerul îşi râdea în barbă: Mamă, ce şpagă-mi iese de aici! […]

Un vechi proverb spune „aşchia nu sare departe de trunchi”. În peisajul literar românesc sunt demne de urmărit naşterea, ascensiunea şi decăderea generaţiei optzeciste.

În ultimii ani, unul dintre subiectele analizate cu mai multă sau mai puţină imparţialitate rămâne raportul dintre români – ca populaţie majoritară – şi „ceilalţi”, reprezentând, în linii mari, comunităţile etnice, confesionale, culturale etc. Demersul de faţă nu se doreşte a fi un compendiu complet al acestui subiect foarte complex şi delicat, ci o modestă abordare a temei în discuţie.

În istorie ar fi preferabil să ţii ritmul schimbărilor, să-ţi păstrezi vie puterea de a înţelege succesiunea de peisaje umane sau politice. Altfel există primejdia să fii exlcus, căci pierdut e cel care întârzie în istorie. Partidul, Marele selector uman, a malformat destine, aducându-le în abstract, dând naştere unei societăţi reduse la mimetism, forţată astfel […]

Motto: „Spuneţi-mi sincer: mă vedeţi pe mine rugându-mă unui dumnezeu mic, slab şi speriat, ca să mă scape de un popescu mare şi tare?” (I.D. Sârbu, 1950) Istoria „omului nou”, apatic, zeflemitor cu toţi aceia care au o idee diferită de-a lui, omul „care este” rezultatul „realismului socialist multilateral dezvoltat” are un început antropologic, sociologic, […]

„Biserica va face aşa, pentru că a înţeles întotdeauna că tot ce este făcut în interesul poporului şi al umanităţii este plăcut şi lui Dumnezeu” (Patriarhul Nicodim, Universul, 16 ianuarie 1948, p.1).

Pentru că la ultimul meu articol au fost comentatori care au încercat să-l „imaculeze” pe Şerban Cioculescu, ofer pentru arheologie două texte omagiale semnate de acesta. „(…) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, primul cetăţean al ţării, ne duce exemplar înainte pe singura cale a omeniei şi a progresului, a păcii şi echităţii, socialismului umanist al vremurilor noastre. […]

Cu ceva timp în urmă a existat o revistă, „organ teoretic şi politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român”, revistă care se numea „Lupta de Clasă”. Adevărul este că, istoric vorbind, lupta de clasă nu va muri niciodată, căci ea aduce peisajului istoric schimbări ideologice şi perturbări politice. Mult mai greu este cu lupta […]

România este ţara gloriilor de-o singură zi, dar şi a conturilor de-o viaţă. După stingerea succesului, recunoscut de altfel, a doua zi totul cade în uitare. Şi apoi grabnic într-o puturoasă nepăsare. Reuşita literară confirmată de o lansare de excepţie este anulată de anonimatul zilelor care vin. Tot aşa, reuşita diplomatică recent obţinută la Haga […]

Geografia este destin prin locul şi momentul în care te naşti. Să le luăm pe rând. Întâi despre locuri. România are o geografie fluctuantă şi nu întâmplător: chiar vieţile noastre sunt teribil de fluctuante! Dacă plouă trei zile dispar sate, dealuri, oraşele se ruralizează, iar câmpiile şi văile devin hidronime de-a dreptul înspăimântătoare. Prin grija […]

Vorbe goale şi laude cât cuprinde. În acest timp, realitatea infirmă toate aceste vorbe goale. Din vremea lui Nicolae Ceauşescu, în toate revistele de specialitate, de la literatură la tehnică şi medicină, apăreau sute de articole în care nu mai aveai loc de atâţia super-specialişti, pe care nu-i aveau nici Europa şi nici SUA.

Hai să ne gândim la unsprezece scriitori români reprezentativi şi unsprezece scriitori occidentali. Ca amuzament, la un astfel de meci în sprijinul culturii, jucătorii ambelor tabere vor purta tricouri cu nume de scriitori, iar în locul cifrelor, una sau două opere ale respectivilor scriitori. De exemplu, Mutu ar putea să aibă tricoul cu numele Dostoievski […]

Moto: „Măgarii nu iartă niciodată unuia dintr-ai lor faptul de a se fi ridicat deasupra mediei”. Ştefan Zeletin   În România avem mai multe putregaiuri solidare pe diferite niveluri de interes: economic (un putregai al marmurei, altul al petrolului şi gazului, al „băieţilor deştepţi”, susţinute pe bani publici), precum şi un putregai politic (clientelism, nepotism). […]

În acest moment ne este foarte clar: ori se salvează ţara, ori câştigă gaşca! Şi nu ar fi pentru prima dată când gaşca ar câştiga în detrimentul ţării şi în defavoarea celor 20 de milioane de români!

Într-o bună zi, Zeus vru să testeze personalitatea supuşilor săi. Şi-l chemă la el pe cel mai recalcitrant dintre supuşii săi, piticul chior. Piticul intră arogant, cu o mutră infatuată, răţoindu-se la Zeus: „De ce m-ai deranjat chemându-mă, doar ştii că nu pot fi şantajat de nimeni în acest regat de douăzeci de milioane de […]