Mentori şi ciraci (cum e turcul şi pistolul)
Un vechi proverb spune „aşchia nu sare departe de trunchi”. În peisajul literar românesc sunt demne de urmărit naşterea, ascensiunea şi decăderea generaţiei optzeciste.
Majoritari şi minoritari în documente interbelice
În ultimii ani, unul dintre subiectele analizate cu mai multă sau mai puţină imparţialitate rămâne raportul dintre români – ca populaţie majoritară – şi „ceilalţi”, reprezentând, în linii mari, comunităţile etnice, confesionale, culturale etc. Demersul de faţă nu se doreşte a fi un compendiu complet al acestui subiect foarte complex şi delicat, ci o modestă abordare a temei în discuţie. […]
Întârziaţi în istorie şi mereu pe hărţile altora
În istorie ar fi preferabil să ţii ritmul schimbărilor, să-ţi păstrezi vie puterea de a înţelege succesiunea de peisaje umane sau politice. Altfel există primejdia să fii exlcus, căci pierdut e cel care întârzie în istorie. Partidul, Marele selector uman, […]
Sub ecuatorul ratării sigure
Motto: „Spuneţi-mi sincer: mă vedeţi pe mine rugându-mă unui dumnezeu mic, slab şi speriat, ca să mă scape de un popescu mare şi tare?” (I.D. Sârbu, 1950) Istoria „omului nou”, apatic, zeflemitor cu toţi aceia care au o idee diferită […]
BOR în sprijinul creării „omului nou”
„Biserica va face aşa, pentru că a înţeles întotdeauna că tot ce este făcut în interesul poporului şi al umanităţii este plăcut şi lui Dumnezeu” (Patriarhul Nicodim, Universul, 16 ianuarie 1948, p.1).
Şerban Cioculescu: Tovarăşul Ceauşescu ne duce pe calea…
Pentru că la ultimul meu articol au fost comentatori care au încercat să-l „imaculeze” pe Şerban Cioculescu, ofer pentru arheologie două texte omagiale semnate de acesta. „(…) Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, primul cetăţean al ţării, ne duce exemplar înainte pe singura […]
Poezia „luptei de clasă”
Cu ceva timp în urmă a existat o revistă, „organ teoretic şi politic al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român”, revistă care se numea „Lupta de Clasă”. Adevărul este că, istoric vorbind, lupta de clasă nu va muri niciodată, căci […]
Gloria de-o zi şi contul de-o viaţă
România este ţara gloriilor de-o singură zi, dar şi a conturilor de-o viaţă. După stingerea succesului, recunoscut de altfel, a doua zi totul cade în uitare. Şi apoi grabnic într-o puturoasă nepăsare. Reuşita literară confirmată de o lansare de excepţie […]
Geographia ca destin
Geografia este destin prin locul şi momentul în care te naşti. Să le luăm pe rând. Întâi despre locuri. România are o geografie fluctuantă şi nu întâmplător: chiar vieţile noastre sunt teribil de fluctuante! Dacă plouă trei zile dispar sate, […]
Specialiştii neantului
Vorbe goale şi laude cât cuprinde. În acest timp, realitatea infirmă toate aceste vorbe goale. Din vremea lui Nicolae Ceauşescu, în toate revistele de specialitate, de la literatură la tehnică şi medicină, apăreau sute de articole în care nu mai aveai loc de atâţia super-specialişti, pe care nu-i aveau nici Europa şi nici SUA.
Literatură prin fotbal
Hai să ne gândim la unsprezece scriitori români reprezentativi şi unsprezece scriitori occidentali. Ca amuzament, la un astfel de meci în sprijinul culturii, jucătorii ambelor tabere vor purta tricouri cu nume de scriitori, iar în locul cifrelor, una sau două […]
Solidaritatea putregaiului intelectual
Moto: „Măgarii nu iartă niciodată unuia dintr-ai lor faptul de a se fi ridicat deasupra mediei”. Ştefan Zeletin În România avem mai multe putregaiuri solidare pe diferite niveluri de interes: economic (un putregai al marmurei, altul al petrolului şi […]
Un experiment numit „România”
În acest moment ne este foarte clar: ori se salvează ţara, ori câştigă gaşca! Şi nu ar fi pentru prima dată când gaşca ar câştiga în detrimentul ţării şi în defavoarea celor 20 de milioane de români!
Zeus, stăpânul dosarelor (fabulă radiofonică)
Într-o bună zi, Zeus vru să testeze personalitatea supuşilor săi. Şi-l chemă la el pe cel mai recalcitrant dintre supuşii săi, piticul chior. Piticul intră arogant, cu o mutră infatuată, răţoindu-se la Zeus: „De ce m-ai deranjat chemându-mă, doar ştii […]
Şi compromişi, şi fără operă literară!
Am descoperit, fără să mă avertizeze cineva, un articol, înroşit de furie şi ameninţări, scris la adresa mea de d-l Cristian Teodorescu. În articolul cu pricina se face referire la un fragment dintr-un articol optzecist al domniei sale, publicat „în […]
Cine distruge sistemul medical românesc?
În ultimii ani asistăm la o campanie lipsită de scrupule construită deliberat împotriva medicilor. De ce? Pentru că ei reprezintă poate cea mai cultivată şi mai solidară breaslă dintre toate profesiile actuale. Defăimarea, umilirea, intimidarea, culpabilizarea medicilor sunt metode de represiune universal aplicate în ultimii 70 de ani.
Solidaritatea estropiaţilor
Vă puteţi închipui un regat condus de un pitic chior? Un pitic care vrea să se răzbune pe toţi oamenii normali? Cum ar putea reuşi să îşi bată joc, să-şi umilească cei peste 20 de milioane de supuşi normali? Se […]
Cauzele relelor şi anarhia baronilor
La începutul secolului al XX-lea, Constantin Rădulescu-Motru a definit pentru cazul românesc sensul „cuvântului anarhie”: „El înseamnă lipsa de ordine şi de autoritate. Bate vîntul anarhiei în ţara românească, înseamnă: în ţara românească nu e nici ordine, nici autoritate”. Lipsa ordinii şi a autorităţii este determinată de o situaţie paradoxală: „Sub masca unui constituţionalism de paradă, am continuat să trăim zilele unui popor oriental”.
Aproape învinşi într-o ţară de hapsâni şi leneşi
Moto: „Destinul acestei ţări este acela de a fi în veci smerită” (domnitorul Gheorghe Bibescu – 1832-1847) Străzile par a se prăbuşi în interior. Feţele oamenilor se prăbuşesc şi ele în orbitele ochilor, din neputinţă, dar mai ales de uimirea […]
SOS: se scufundă „Vaporul lui Assan”
Patrimoniul bucureştean este în suferinţă. În primul rând din cauza proprietarilor care fie au recuperat, fie, în majoritatea cazurilor, au cumpărat şi vor să demoleze.
Ieri tineri leninişti, azi mari capitalişti
Motto: ,,Cadavrele neîngropate la timp încep să întinerească” (Anatol Baconsky) România este în comă. În jurul muribundului, numai nepricepuţi. Situaţia ţării noastre se aseamănă cumva cu a muribundului Alexandru Macedon, când, în timp ce se afla în agonie, generalii se […]
Intelectualii raialei
Raialei economice i-a corespuns până la substituire raiaua intelectuală. Acest ţinut neaşezat, nereglementat în profunzimi, este ţara lui „merge şi aşa” deoarece „a munci este o pedeapsă”. Aici au fermentat adaptările cele mai spectaculoase, groteşti şi ades vulgare, căci ierarhiile au fost inversate printr-o experienţă seculară. […]
Triumful maculaturii
„Eu nu mă tem de cărţile bune, eu mă tem de cărţile proaste”, a afirmat Nicolae Ceauşescu într-una dintre plenarele sale la care participau şi scriitorii. Deşi agramat, cu numai patru clase primare şi ucenicia aferentă în cizmărie, Nicolae Ceauşescu […]
Preşedintele „dictat”
Moto: „Corabia noastră aleargă-nainte. Mândră aleargă-nainte./ Spre viitor, spre comunism aleargă/ Prielnic e vântul. Meşter cârmaciul./ Mândră corabia. Meşter cârmaciul”. (Zaharia Stancu, „Ţara”) Avem un şef de stat care-şi administrează ţara prin dictat. În România nu mai există pluralism politic […]
Când sclavul domneşte
O foarte veche poveste evreiască cu tâlc, venind din vremurile antichităţii timpurii, ne spune că „trei lucruri fac să se răscoale o ţară şi patru lucruri nu le poate suferi: un rob care a început să împărăţească; un nebun care […]
Umilirea cuvântului şi drumul partidului
Sunt mulţi care păstrează tăcerea asupra unor fragmente biografice pe care le vor uitate. Sunt mulţi aceia care ascund gesturi ale unui trecut nu foarte îndepărtat. Un trecut care a rămas din acest motiv în preajma noastră. Pentru că astfel […]
Tupeu de autobază: Conacul G. Hagi Theodoraky va fi demolat
Despre patrimoniul cultural naţional se tot vorbeşte de ani buni, dar rămânem cu vorbele. În satul Grădiştea de Ilfov se mai află în picioare conacul ridicat în anul 1896, pe locul unui imobil mai vechi, de G. Hagi Theodoraky. Istoria acestei familii de negustori coboară în secolul al XVIII-lea.
Proba şi probele istoriei
Istoriografia românească este de mai mult timp sclava unei mentalităţi osificate, bazată pe câteva mituri transmise din generaţie în generaţie şi care astăzi nu mai conving pe nimeni.
„Ceandalaua” ca destin istoric
Moto: „Toată lumea se va înţigăni, chiar de vom umbla numai în maşini şi vom mânca numai icre negre!” (I.D. Sîrbu, 1956)