Cotidianul.ro a reușit în trei luni să-și tripleze numărul de cititori. Vă mulțumim că sunteți alături de noi! Vă prezentăm echipa care muncește zi de zi pentru succesul ziarului online.
ANCOM a transmis, la solicitarea Cotidianul, ce salarii au angajații și câți oameni au plecat din instituție după aplicarea legii Guvernului Bolojan privind reducerile. De notat că reforma este suspendată, prin decizia Curții de Apel București.
Ciprian Ciucu nu a reușit să treacă mai multe proiecte prin Consiliul General, pentru că PSD, AUR și PUSL au votat împotrivă.
Vineri, la Curtea de Apel București, se judecă procesele care pot determina nu doar soarta a doi judecători și a pensiilor speciale. Ci și pe cea a Guvernului Bolojan. În cazul în care CAB îl scoate din joc pe judecătorul Dacian Dragoș, care ar fi putut vota în favoarea pensiilor speciale ale magistraților, situația se blochează pe termen lung la Curtea Constituțională. Legea pensiilor speciale fie e respinsă de CCR, fie rămâne blocată pe termen nedefinit. Un argument pentru potrivnicii lui Ilie Bolojan să îi reproșeze eșecul reformei sale de căpătâi.
Un liberal spune că, din informațiile sale, PSD i-a transmis clar președintelui că vrea la SRI un om predictibil, cu care se poate înțelege. „Sunt speriați că, dacă vine cineva necunoscut sau potrivnic, SRI va pune dosarele pe ei.” „Nu știu cine m-a băgat în oală și vrea să-mi facă probleme”, le-ar fi spus Dan Motreanu colegilor liberali, după ce Cotidianul a publicat știrea că este în cărți pentru șefia SRI.
După reduceri, salariul mediu în ASF a ajuns la 9.500 de lei. Un șef câștigă 43.991 de lei.
Cifre seci: 75% din primării nu-și pot plăti singure salariile. 83,4% din comunitățile locale depind de banii de la centru. Impozitele locale aduceau 8% din venitul primăriilor până la majorare. Încă avem 20.000 de kilometri de drum de piatră și pământ. Jumătate din locuitorii acestei țări nu au gaz și canalizare. Un sfert aproape nu au nici apă potabilă curentă.
În decembrie 2025, Bucureștiul a ocupat prima poziție din 33 de capitale europene în clasamentul prețului energiei electrice raportat la puterea de cumpărare (PPS).
Premierul și ministrul de Finanțe își propun ținte macroeconomice optimiste pentru 2026. Un PIB care să depășească 2.000 de miliarde de lei. Inflația ar trebuie să ajungă la 4%. Deficitul estimat este între 6,2 și 6,4%. În privința creșterii economice, ministrul Finanțelor este însă precuat. 1%. La capitolul fonduri europene, ministrul Pîslaru are ambiții mari – 20 de miliarde de euro care să vină din PNRR (15 mld.), SAFE și fonduri pentru Agricultură (5 mld.).
În urma articolului publicat de Cotidianul despre reducerile de la ASF, ANRE și ANCOM, contestate în instanță de către angajați, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a trimis un drept la replică.
26 ianuarie este pentru unii nostalgici incurabili ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu. Motiv să treaca pe la mormântul dictatorului. Pentru restul României este un prilej să vorbim despre elefantul din cameră. Duminică, ministrul Apărării, Radu Miruță, dădea un răspuns ambiguu întrebat dacă Ceaușescu a fost un patriot. Nu este singurul politician care a relativizat ororile comise de dictator. Și nu este singurul român care uită cea mai neagră parte a istoriei acestei țări. O spun sondajele.
Autoritățile plimbă de șapte ani o strategie împotriva deșertificării României. Scrisă în 2019, nu a fost nici acum aprobată. E într-un grup de lucru interministerial. Fosta strategie, care a funcționat 20 de ani, a fost degeaba. Scrie chiar în noua strategie care e însă doar la stadiul de proiect. De ce degeaba? Pentru că planurile au rămas mai mult pe hârtie, autoritățile nu au făcut mare lucru. Așa se face că, în timp ce guvernele se scaldă în nepăsare, România are șapte milioane de hectare de teren în pericol de deșertificare. 40% din suprafețele agricole ale țării sunt amenințate de acest fenomen.
George Simion s-a erijat în exponentul suveraniștilor din România, în opoziție cu globaliștii atașați de Uniunea Europeană. În pozițiile sale publice, liderul AUR s-a lepădat însă adesea de principiile suveranismului. Ori a avut poziții ambigue.
În această dimineață, am primit un mesaj de la o colegă în care îmi cerea o sumă de bani. Am cerut imediat detalii legate de cont, bancă și nume. Între timp, am sunat-o ca să văd dacă într-adevăr are nevoie de ajutor urgent sau e o înșelăciune cibernetică. Colega mi-a răspuns chiar înainte să întreb. „Nu trimite bani, nu sunt eu!”
Contractele colective de muncă pare că îi fac pe angajații celor trei instituții „blindați”. Un cuvânt folosit de premier când a descris statutul directorilor din companiile de stat și care s-ar potrivi bine ca să descrie și situația de față.
De ce ar tăia PSD capul celui care își sacrifică imaginea, își asumă să ia cele mai impopulare măsuri, în timp ce liderii social-democrați, deși aflați la guvernare, se pot juca liniștiți de-a opoziția. Bolojan e de fapt o găină cu ouă de aur pentru partidul de stânga. Face ce trebuie ca să regleze deficitul și finanțele țării, ca mai apoi să vină PSD pe cai mari în 2027 și să cheltuiască toată agoniseala.
Nu mai este un secret pentru nimeni că în PNL sunt două tabere. A observat și Claudiu Manda, de la PSD, care a împărțit Partidul Național Liberal în tabăra Bolojan și Brătienii. Alții ar spune-o altfel. Tabăra Bolojan și tabăra Hubert Thuma. Cât de mare este opoziția la Ilie Bolojan din interiorul PNL? Ar putea facțiunea anti-Bolojan să pornească o răzmeriță cu șanse și să se alieze cu PSD pentru a schimba premierul?
Indiferent de câte ori va spune PSD că iese de la guvernare, acest lucru nu se va întâmpla. E mai plauzibilă debarcarea lui Bolojan sau scoaterea din Executiv a celor de la USR. PSD urmează să aibă premierul, la rotativă, în 2027, cu un an înainte de alegerile de căpătâi pentru social-democrați – locale și parlamentare. Șefii din Kiseleff nu-și vor tăia craca de sub picioare. Vor forța un alt guvern, dar tot în jurul PSD. Preferabil cu PNL fără Bolojan, UDMR și minorități, fără USR.
Pensiile speciale ale magistraților, zi decisivă. Procesele de la Curtea de Apel și ședința CCR
Măsura vine pe fondul politicii de represiune masivă a imigrației ordonate de președintele Donald Trump, de la preluarea mandatului în ianuarie anul trecut.
Politico scrie despre un clip al liderilor de dreapta europeni care îl susțin pe premierul maghiar, Viktor Orban, pentru un nou mandat. În 2026, nu numai Ungaria se confruntă cu alegeri importante, ci și alte state din Europa și din lume.
Ședința grupului de lucru pe Legile Justiției de la Palatul Victoria ar urma să aibă loc miercuri, 14 ianuarie, spun sursele Cotidianul. Este a doua întâlnire de la înființarea grupului, după ce prima a avut loc pe 23 decembrie.
Miercuri se întânește grupul de lucru pentru Legile Justiției. Prima întâlnire a fost pe 23 decembrie.
Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, ar fi plagiată, scrie Emilia Șercan pentru PressOne.
Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, ar fi plagiată, scrie Emilia Șercan pentru PressOne.
„În acest context, apreciez că asistăm la o instrumentalizare a unui demers juridic, în sine legitim și democratic – acela al contestării în instanță a unor acte administrative – care, prin utilizarea sa strategică în această situație particulară, tinde în fapt la șubrezirea ori perturbarea activității Curții Constituționale, pilon fundamental al democrației constituționale și al statului de drept.”
