Când Viorica Dăncilă se scălda în creștere economică record în UE, ducea deficitul la 4,4%. România a intrat în pandemie cu un deficit nejustificat de mare. Apoi a venit războiul. Au fost trei ani în care guvernele Orban, Cîțu și Ciucă au încercat să revină pe linia de plutire. În 2024, Ciolacu a pus capac însă. A atins cel mai mare deficit din UE, cu 9,3%, dublu, chiar triplu față de celelalte state. Bolojan a devenit fără să vrea pompierul de serviciu. Și, ca să stingă focul, nu a avut de ales, a provocat recesiune tehnică.

Francezii dau un click și văd declarațiile de avere și de interese ale oricărui politician aflat în funcții publice. Așa era și în România până anul trecut în vară. Atunci, o decizie a CCR a ucis și ce mai rămăsese din vlaga Agenției Naționale de Integritate, o instituție pe care politicienii au creat-o la insistențele UE și pe care au urât-o din prima secundă. Declarațiile de avere nu mai sunt la vedere, iar politicienii nu mai declară averea rudelor. Transparență zero, răspunderea publică zero pentru conducătorii țării. Nu mai dau socoteală nimănui.

Șeful Cancelariei premierului a reclamat că reorganizarea anunțată în vara anului trecut nu poate fi pusă în practică pentru că secretarul general al Guvernului nu o semnează. Impactul este de sute de milioane de lei. Niciun consilier, demnitar sau angajat din guvern nu a fost până acum afectat de reducerile care s-au răsfrânt doar asupra populației. Am vorbit cu secretarul general al Guvernului, numit de PSD, și am aflat de ce reforma nu e aplicată la peste o jumătate de an de când a fost promisă.

Curtea de Apel București a respins marți cererea de suspendare a decretului prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș în funcția de judecător CCR. Cererea a fost depusă de avocata Silvia Uscov, membră AUR. Curtea de Apel București a mai dispus și sesizarea CCR privind clarificarea sintagmei „activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.

„Sunt o voce care a spus public că această procedură trebuie să fie una apolitică.”

Cotidianul a aflat pe surse cine ar putea fi candidații pentru șefia DNA, DIICOT și a Parchetului General. La 12 se încheie procedura de înscriere.

Potrivit surselor Cotidianul, fundația lui Dan Dungaciu, unul dintre strategii partidului lui George Simion, era desemnată mereu, din pixul ministrului, de Ministerul de Externe pentru a avea acces la fonduri și influență. Ministrul Oana Țoiu a demarat, pentru prima dată în 19 ani, o procedură de selecție și a fost desemnată o altă fundație.

În 2024, România a atras doar 37,5 de miliarde de lei. La jumătate față de cât și-a propus. În același an, dobânzile au costat 36,28 miliarde de lei. Rezultă că România plătește pentru dobânzi sume aproximativ egale cu banii accesați de la Uniunea Europeană.

Procurorii caută documente.

Angajații ANRE au rămas cu salarii peste medie după tăierile Guvernului Bolojan, dar chiar și așa 102 angajați au atacat măsura în instanță. Printre ei se află și fiica fostului președinte al instituției, Dumitru Chiriță. Dar și fostul șef al Corpului de Control al lui Ludovic Orban, din perioada când acesta din urmă era premier. Pe lista contestatarilor se află și soția unui liberal, dar și mai multe cupluri.

Cu ce s-au ales pensionarii de pe urma politicilor PSD? Cu o bunăstare de moment care s-a evaporat rapid. Până ce deficitul și inflația României nu vor scădea, orice fel de ajutoare punctuale nu vor putea acoperi creșterea costului vieții și nici nu vor face minuni pentru cei nevoiași. Este o amăgire pe care guvernele, nu doar cele social-democrate, o practică de 36 de ani. Un cerc vicios din care România nu reușește să iasă.

Poporul ar trebui să fie în mult mai mare măsură independent financiar față de guvern. Executivele ar trebui să creeze doar cadrul propice pentru ca oamenii să se dezvolte. Nu să îi facă dependenți de sprijin financiar temporar și infim, doar ca să le mai câștige un vot.

Cotidianul.ro a reușit în trei luni să-și tripleze numărul de cititori. Vă mulțumim că sunteți alături de noi! Vă prezentăm echipa care muncește zi de zi pentru succesul ziarului online.

ANCOM a transmis, la solicitarea Cotidianul, ce salarii au angajații și câți oameni au plecat din instituție după aplicarea legii Guvernului Bolojan privind reducerile. De notat că reforma este suspendată, prin decizia Curții de Apel București.

Ciprian Ciucu nu a reușit să treacă mai multe proiecte prin Consiliul General, pentru că PSD, AUR și PUSL au votat împotrivă.

Vineri, la Curtea de Apel București, se judecă procesele care pot determina nu doar soarta a doi judecători și a pensiilor speciale. Ci și pe cea a Guvernului Bolojan. În cazul în care CAB îl scoate din joc pe judecătorul Dacian Dragoș, care ar fi putut vota în favoarea pensiilor speciale ale magistraților, situația se blochează pe termen lung la Curtea Constituțională. Legea pensiilor speciale fie e respinsă de CCR, fie rămâne blocată pe termen nedefinit. Un argument pentru potrivnicii lui Ilie Bolojan să îi reproșeze eșecul reformei sale de căpătâi.

Un liberal spune că, din informațiile sale, PSD i-a transmis clar președintelui că vrea la SRI un om predictibil, cu care se poate înțelege. „Sunt speriați că, dacă vine cineva necunoscut sau potrivnic, SRI va pune dosarele pe ei.” „Nu știu cine m-a băgat în oală și vrea să-mi facă probleme”, le-ar fi spus Dan Motreanu colegilor liberali, după ce Cotidianul a publicat știrea că este în cărți pentru șefia SRI. 

După reduceri, salariul mediu în ASF a ajuns la 9.500 de lei. Un șef câștigă 43.991 de lei.

Cifre seci: 75% din primării nu-și pot plăti singure salariile. 83,4% din comunitățile locale depind de banii de la centru. Impozitele locale aduceau 8% din venitul primăriilor până la majorare. Încă avem 20.000 de kilometri de drum de piatră și pământ. Jumătate din locuitorii acestei țări nu au gaz și canalizare. Un sfert aproape nu au nici apă potabilă curentă.

În decembrie 2025, Bucureștiul a ocupat prima poziție din 33 de capitale europene în clasamentul prețului energiei electrice raportat la puterea de cumpărare (PPS).

Premierul și ministrul de Finanțe își propun ținte macroeconomice optimiste pentru 2026. Un PIB care să depășească 2.000 de miliarde de lei. Inflația ar trebuie să ajungă la 4%. Deficitul estimat este între 6,2 și 6,4%. În privința creșterii economice, ministrul Finanțelor este însă precuat. 1%. La capitolul fonduri europene, ministrul Pîslaru are ambiții mari – 20 de miliarde de euro care să vină din PNRR (15 mld.), SAFE și fonduri pentru Agricultură (5 mld.).

În urma articolului publicat de Cotidianul despre reducerile de la ASF, ANRE și ANCOM, contestate în instanță de către angajați, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară a trimis un drept la replică.

26 ianuarie este pentru unii nostalgici incurabili ziua de naștere a lui Nicolae Ceaușescu. Motiv să treaca pe la mormântul dictatorului. Pentru restul României este un prilej să vorbim despre elefantul din cameră. Duminică, ministrul Apărării, Radu Miruță, dădea un răspuns ambiguu întrebat dacă Ceaușescu a fost un patriot. Nu este singurul politician care a relativizat ororile comise de dictator. Și nu este singurul român care uită cea mai neagră parte a istoriei acestei țări. O spun sondajele.

Autoritățile plimbă de șapte ani o strategie împotriva deșertificării României. Scrisă în 2019, nu a fost nici acum aprobată. E într-un grup de lucru interministerial. Fosta strategie, care a funcționat 20 de ani, a fost degeaba. Scrie chiar în noua strategie care e însă doar la stadiul de proiect. De ce degeaba? Pentru că planurile au rămas mai mult pe hârtie, autoritățile nu au făcut mare lucru. Așa se face că, în timp ce guvernele se scaldă în nepăsare, România are șapte milioane de hectare de teren în pericol de deșertificare. 40% din suprafețele agricole ale țării sunt amenințate de acest fenomen.

George Simion s-a erijat în exponentul suveraniștilor din România, în opoziție cu globaliștii atașați de Uniunea Europeană. În pozițiile sale publice, liderul AUR s-a lepădat însă adesea de principiile suveranismului. Ori a avut poziții ambigue.