Zelenski ajunge în România într-un moment de răscruce pentru Ucraina.
Am făcut calculele. PSD este la 11 parlamentari distanță de visul său cel mare. Să scape de USR și să aibă PNL la degetul mic, fără să fie obligat să apeleze la voturile AUR.
Am ales să scriu un editorial și nu un articol informativ, pentru că uneori aroganța și sfidarea merită un răspuns cu aceeași monedă.
Cel mai nou sondaj INSCOP arată că partidele își păstrează ordinea în preferințele publicului. În cazul procentelor, unele formațiuni înregistrează scăderi față de vara anului trecut. PSD se zbate în continuare să ajungă AUR, fără succes. Nici PNL și USR nu se pot lăuda cu procente mulțumitoare. Câteva partide apărute în ultimii ani nu ar mai intra în Parlament.
Partidele vor primi 209 milioane de lei în 2026, cea mai mică sumă din 2019 încoace. Chiar și așa, finanțarea este de 26 de ori mai mare decât în 2008, primul an în care a fost aplicată legea finanțării partidelor politice. Cotidianul vă arată pas cu pas cum a crescut spectaculos suma alocată politicienilor de-a lungul anilor și ce artificiu legal a dus la explozia subvenției.
Partidele politice vor simți și ele austeritatea, la peste o jumătate de an de când tăierile și disponibilizările i-au afectat cel mai mult pe cetățenii de rând. Subvenția va fi mai mică. Totuși, le vor rămâne sume consistente pentru propagandă, componenta cea mai costisitoare din bugetul lor.
Analistul de politică externă Ștefan Popescu a declarat, în interviul pentru Cotidianul, că România a ratat o șansă unică de a se poziționa alături de marile puteri europene pe tema umbrelei nucleare, de teama nejustificată de a nu-i supăra pe americani. Ștefan Popescu spune că Polonia, care e chiar mai apropiată de SUA, a sesizat momentul, a spus „da” umbrelei nucleare franceze și s-a poziționat ca lider pe Flancul Estic. Analistul critică declarațiile ministrului Apărării, afirmații despre care spune că arată o Românie lipsită de strategie și viziune.
Marian Vanghelie a înființat Partidul România Românilor și vrea să îl facă pe Călin Georgescu președinte. Despre George Simion are o părere foarte proastă, îl acuză că nu e suveranist autentic.
Interviu cu omul doi din ASF, prim-vicepreședintele Gabriel Avrămescu
Am sunat 47 de lideri de filială ai PSD ca să aflu dacă îl mai vor premier pe Ilie Bolojan și dacă mai tolerează USR la guvernare. Demersul a fost inspirat de consultarea largă pe care a anunțat-o Sorin Grindeanu în PSD pe această temă. Unele filiale deja au stabilit ce vor, în altele subiectul va fi abordat zilele viitoare. Din 47 de lideri de organizații județene, 20 au răspuns maratonului jurnalistic. Concluzia aproape că se scrie de la sine. Unii spun răspicat că Ilie Bolojan ar trebui să plece, alții îi transmit că poate rămâne premier doar dacă acceptă măsurile PSD. Cât despre USR, nu e o singură voce de social-democrat care să vrea partidul lui Dominic Fritz la guvernare. De asemenea, niciun social-democrat nu a pus pe masă cartea opoziției.
Șefii mai multor instituții publice puși pe funcție politic ar rămâne fără privilegii dacă s-ar aplica un principiu enunțat de Sorin Grindeanu. Acesta a spus că PSD nu susține propunerea USR pentru Avocatul Poporului pentru că persoana propusă are și pensie specială. Șeful PSD îi cere Roxanei Rizoiu să renunțe la pensie dacă vrea să fie numită. Principiul enunțat de Grindeanu nu a fost aplicat până acum de PSD niciodată. Ba dimpotrivă, partidul are cei mai mulți clienți politici cu pensii speciale, numiți în fruntea unor instituții. Dacă totuși Grindeanu ar aplica principiul pentru toată lumea, atunci mulți și-ar pierde sinecurile.
Marius Saizu este corespondent special al Prima TV, prezentator și realizatorul unei emisiuni despre zone de conflict. Acum patru ani, la doar câteva zile de la începerea războiului declanșat de Rusia, a mers în Ucraina pentru a transmite de la fața locului. De atunci a mai fost de multe ori și i-au rămas întipărite în minte multe amintiri dureroase. Marius Saizu a vorbit pentru cititorii Cotidianul despre experiența sa pe front.
Conform unor surse, propunerea de eliminare a normei de hrană pentru polițiști și militari a venit din partea Danielei Pescaru.
Ministrul Sănătății a explicat pentru cititorii Cotidianul de ce a decis să anunțe mobilizarea spitalelor, pe Facebook, după ce un avion cu peste 180 de pasageri la bord, cu destinația Egipt, a întâmpinat dificultăți în zbor.
În primele șase luni cu Ilie Bolojan la cârma Guvernului, județele din zona Moldovei au primit cei mai mulți bani pe Anghel Saligny, top cinci fiind din această regiune istorică.
Robinetul cu bani din Programul „Anghel Saligny” a fost deschis mai ales către județele cu influență politică mare, fie direct prin liderii săi, fie prin persoane plasate în funcții-cheie.
Mult hulit de unii și iubit de alții, Programul Anghel Saligny a însemnat pentru liderii locali cu greutate o vacă de muls din 2022 până azi. Întâmplător sau nu, cei mai câștigați au fost baronii PSD. Dar sunt și vreo doi liberali care au prins topul. Cotidianul a obținut de la Ministerul Dezvoltării cele mai noi date despre Programul Anghel Saligny.
Referendumul președintelui pentru Capitală se va aplica, au decis liderii Coaliției. Legea depusă de Cătălin Drulă în Parlament privind împărțirea banilor Capitalei ar urma să fie votată de toate partidele de la guvernare.
Liderii PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile au bătut palma pe reforma administrației și relansarea economică, după mai bine de trei ore de negocieri.
Cotidianul a obținut cele mai noi date de la Ministerul Proiectelor și Fondurilor Europene privind absorbția banilor de la UE. Bilanțul nu le face tocmai cinste miniștrilor și premierilor din ultimii cinci ani. România a reușit să atragă doar 26% din fondurile de coeziune puse la dispoziție în 2021. În privința PNRR stă și mai prost. UE ne roagă cu bani gratis, dar România nu e capabilă să-i absoarbă. Autoritățile promit să atragă în 2026 ce nu au reușit în cinci ani. În decembrie 2026 vine bilanțul final. Va fi PNRR un succes sau un eșec răsunător?
„Există incertitudini privind amploarea consolidării fiscale suplimentare în 2027 și ulterior, inclusiv din cauza schimbării planificate a prim-ministrului în aprilie 2027 și a ciclului electoral din 2028. Deficitele administrației publice vor rămâne printre cele mai ridicate, din categoria „BBB” pe orizontul de prognoză.”
Când Viorica Dăncilă se scălda în creștere economică record în UE, ducea deficitul la 4,4%. România a intrat în pandemie cu un deficit nejustificat de mare. Apoi a venit războiul. Au fost trei ani în care guvernele Orban, Cîțu și Ciucă au încercat să revină pe linia de plutire. În 2024, Ciolacu a pus capac însă. A atins cel mai mare deficit din UE, cu 9,3%, dublu, chiar triplu față de celelalte state. Bolojan a devenit fără să vrea pompierul de serviciu. Și, ca să stingă focul, nu a avut de ales, a provocat recesiune tehnică.
Francezii dau un click și văd declarațiile de avere și de interese ale oricărui politician aflat în funcții publice. Așa era și în România până anul trecut în vară. Atunci, o decizie a CCR a ucis și ce mai rămăsese din vlaga Agenției Naționale de Integritate, o instituție pe care politicienii au creat-o la insistențele UE și pe care au urât-o din prima secundă. Declarațiile de avere nu mai sunt la vedere, iar politicienii nu mai declară averea rudelor. Transparență zero, răspunderea publică zero pentru conducătorii țării. Nu mai dau socoteală nimănui.
Șeful Cancelariei premierului a reclamat că reorganizarea anunțată în vara anului trecut nu poate fi pusă în practică pentru că secretarul general al Guvernului nu o semnează. Impactul este de sute de milioane de lei. Niciun consilier, demnitar sau angajat din guvern nu a fost până acum afectat de reducerile care s-au răsfrânt doar asupra populației. Am vorbit cu secretarul general al Guvernului, numit de PSD, și am aflat de ce reforma nu e aplicată la peste o jumătate de an de când a fost promisă.
Curtea de Apel București a respins marți cererea de suspendare a decretului prezidențial de numire a lui Dacian Dragoș în funcția de judecător CCR. Cererea a fost depusă de avocata Silvia Uscov, membră AUR. Curtea de Apel București a mai dispus și sesizarea CCR privind clarificarea sintagmei „activitatea juridică sau în învățământul juridic superior”.
„Sunt o voce care a spus public că această procedură trebuie să fie una apolitică.”
