Cum scapi de instanță în disputa cu firmele de asigurări și pensii private. Ce face ASF pentru românii care au acțiuni uitate

Cotidianul: Ca prim-vicepreședinte ASF, domnule Gabriel Avrămescu, vă ocupați de piața de capital, de educație financiară și protecția consumatorilor. Ce priorități aveți în aceste domenii? Și aș vrea să le luăm pe rând. În primul rând, ce face ASF pe piața de capital? Ce v-ați propus, ce ați reușit să faceți până acum și ce proiecte aveți în continuare?

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: Trebuie să luăm, prima oară, ce am făcut din august 2025, de când am preluat coordonarea sectorului. Până în august 2025, sectorul a fost coordonat, de la preluarea mandatului nostru, de doamna Gabriela Horga, apoi de domnul președinte Petrescu. Cred că cea mai mare realizare pe care noi am avut-o în această perioadă de șase luni este implementarea proiectului ESAP – Punctul Unic de Acces European.

Este o inițiativă care oferă investitorilor din întreaga Uniune Europeană acces gratuit și centralizat la informații publice relevante pentru serviciile financiare și piața de capital. Astfel, am asigurat transpunerea directivei ESAP, pentru că aceasta înseamnă alinierea deplină a României la standardele europene de transparență, pentru a spori încrederea investitorilor.

Un alt proiect foarte important, așteptat de piață, este transpunerea directivei AIFMD II, care va consolida cadrul legislativ aplicabil organismelor de plasament colectiv și administratorilor de fonduri de investiții alternative.

Aici sunt reglementări care țin de guvernanță, de transparență, de gestionarea riscului și elimină barierele de acces pentru investitorii din state terțe. Practic, stimulează competiția și calitatea serviciilor.

Ce este proiectul proiectul „Ecosistem”

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: Un alt proiect foarte important pentru noi, asupra căruia a existat o dezbatere de câțiva ani și cu care am ieșit deja public, este proiectul „Ecosistem”. El a fost realizat în colaborare cu reprezentanții pieței. Practic, acest proiect își propune să reformeze cadrul legal aplicabil fondurilor și administratorilor, să simplifice procedurile de autorizare și să creeze un regim mai flexibil destinat fondurilor pentru investitorii profesioniști.

În paralel, avem o parte importantă de legislație secundară, respectiv regulamentele ASF emise în completarea legislației primare. Aici am avut modificări care au vizat fondurile de investiții alternative, unde am introdus reguli clare privind limitele investiționale, modul de raportare către ASF, comunicările publicitare și operațiunile de răscumpărare, pe care le-am clarificat.

O altă realizare din perioada recentă este depunerea dosarului de autorizare a Contrapărții Centrale. Este un proiect început în 2018–2019, destul de greu de implementat. La un moment dat a existat și o retragere a dosarului, ca urmare a schimbărilor legislative. Însă, din luna septembrie, în urma consultărilor inițiate cu Bursa de Valori, cu acționarii CCP-ului și cu reprezentanții Băncii Naționale, am reușit ca, la 31 decembrie 2025, să avem depusă cererea de autorizare pentru Contrapartea Centrală.

Este importantă contrapartea centrală pentru că vom reuși să avem în România o diversificare a produselor investiționale disponibile. Practic, vom avea acele instrumente derivate pe care le așteaptă piața. Contrapartea centrală pe care urmează să o autorizăm acoperă atât piața de capital, cât și piața de energie.

Simplificarea autorizării și reglementarea criptoactivelor

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: În momentul de față, ca priorități, vorbim despre simplificarea proceselor de autorizare. Ne dorim ca timpii alocați autorizării – fie că vorbim de persoane, de fonduri sau de instrumente investiționale – să fie cât mai scurți, urmând ca, prin instrumentele pe care le dezvoltăm, să asigurăm o supraveghere mai aprofundată a pieței.

Nu în ultimul rând, este vorba despre transpunerea reglementărilor referitoare la criptoactive. La nivel european, produce deja efecte Regulamentul MiCA. Urmează ca, în legislația românească, să fie desemnate autoritățile competente și delimitate atribuțiile între noi, BNR și Ministerul Finanțelor, astfel încât, la 1 iulie 2026, să nu existe probleme de funcționare în această zonă.

Cotidianul: În ceea ce privește cealaltă componentă a atribuțiilor dvs., cum apărați concret interesele consumatorilor? 

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: În momentul de față, atunci când vorbim despre protecția consumatorilor, aș vrea să vorbim despre un cumul: protecția consumatorilor și educația financiară, pentru că una fără alta nu pot exista; sunt complementare. Ca priorități în acest an, avem două direcții principale. Prima se referă la SAL-Fin. 

Cum te scutește SAL-Fin de procese în instanță

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: SAL-Fin este un mecanism alternativ de soluționare a litigiilor în cele trei sectoare pe care le reglementăm: piața de asigurări, piața de capital și pensiile private. Este un instrument care seamănă mult cu medierea.

În momentul în care apare un litigiu între un consumator și entitate din piața financiară non-bancară – și este foarte important de precizat că se adresează exclusiv persoanelor fizice, deoarece acestea au calitatea de consumatori în accepțiunea legislației europene – consumatorul se poate adresa SAL-Fin.

Ulterior, procedura presupune participarea entității implicate – societate de asigurare, societate care activează pe piața de capital sau fond de pensii – în fața conciliatorilor SAL-Fin. Există două căi: fie o soluție facilitată de conciliator, la care părțile ajung de comun acord, fie o soluție impusă. Hotărârile au valoare de titlu executoriu.

Un aspect extrem de important este că întreaga procedură este gratuită. Consumatorii care apelează la SAL-Fin nu suportă niciun cost. Cheltuielile sunt acoperite din bugetul autorității, iar conciliatorii sunt plătiți din acest buget.

5 milioane de români au acțiuni și nu știu. Ce trebuie să facă pentru a nu pierde banii

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: O altă direcție în zona pieței de capital vizează acțiunile „dormante” rezultate din programul de privatizare în masă. Este un obiectiv din Strategia Națională pentru Dezvoltarea Pieței de Capital ca ASF, împreună cu BVB, Depozitarul Central și emitenții, să desfășoare o campanie națională prin care să le reamintească cetățenilor români că au beneficiat, în anii ’90, de acțiuni în urma programului de privatizare în masă.

Din câte știm, este unul dintre puținele programe de acest tip din Europa de Est. Ne dorim ca oamenii să conștientizeze că aceste drepturi există, că fac parte din portofoliul lor și că pot interoga baza de date a Depozitarului Central pentru a solicita eventualele sume aferente.

Estimările arată că aproximativ 5 milioane de români dețin în prezent acțiuni considerate dormante.

În afara acestor campanii, autoritatea derulează programe ample de educație financiară, adresate mediului preuniversitar, universitar și antreprenorilor. De aproximativ un an, împreună cu Institutul de Studii Financiare, care a înființat o sucursală în Republica Moldova, ne adresăm și publicului de acolo. Este un instrument prin care promovăm educația financiară și valorile europene.

Despre subiectul Cuponiadei a scris prima dată jurnalistul Cristi Andrei, de la Snoop.

Cotidianul: O ultimă întrebare, domnule Avrămescu, legată de reforma de la ASF impusă de guvernul Bolojan: care sunt consecințele ei? Există efecte benefice? Există și efecte negative? Ce concluzii trageți la câteva luni de la implementarea reducerilor?

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: Aș începe cu un lucru pe care toți românii trebuie să îl cunoască: Autoritatea de Supraveghere Financiară este garantul stabilității piețelor financiare și al întregului ecosistem financiar din România. Este important să fie înțeles corect rolul acestei autorități.

ASF nu este finanțată de la bugetul de stat. Este o instituție care contribuie la bugetul de stat. Se finanțează din taxele plătite de entitățile supravegheate sau reglementate, ceea ce reprezintă o practică europeană.

ASF face parte din arhitectura europeană de supraveghere: pe piața de capital, în coordonare cu ESMA, iar pe zona de asigurări și pensii private, cu EIOPA. Nu este o autoritate „inventată” în România, ci parte a unei structuri instituționale europene.

Primele și bonusurile de la ASF, sistate din 2023

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: Actualul Consiliu funcționează din decembrie 2023, de când a fost votat de Parlament. De atunci, nu au fost acordate prime sau bonusuri. Ideea celor „16 salarii” aparține unei perioade anterioare și a fost legată de contractul colectiv de muncă valabil până în februarie 2024.

De la preluarea mandatului, veniturile angajaților ASF au scăzut cu aproximativ 50%, incluzând reducerea de 30% impusă prin noul pachet legislativ.

ASF are un corp de specialiști de elită în domeniul piețelor financiare – reglementatori pe piața de capital, actuari în asigurări, specialiști în pensii private, precum și experți în supravegherea abuzului de piață. 

Implementăm și un proiect de digitalizare de 20 de milioane de euro, finanțat din fonduri europene, o premieră pentru instituție. 

Angajările la ASF, blocate din 2023

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: În urma reorganizării, au existat plecări ale unor specialiști foarte buni. Angajările sunt blocate din 2023, deși atribuțiile autorității au crescut, inclusiv în zona criptoactivelor și a supravegherii digitale.

Cu un număr redus de specialiști, cam cât are un serviciu ANAF într-un județ, realizăm controale extrem de complexe, care durează câteva luni în unele cazuri. Și atunci e nevoie, printr-un dialog permanent cu puterea executivă, cu puterea legislativă, să găsim cel mai bun cadru de funcționare pentru această Autoritate. Pentru că, vă repet, Autoritatea de Supraveghere Financiară este garantul stabilității piețelor financiare și al protecției investitorilor.

„După reașezarea fiscal-bugetară, e nevoie de un restart la ASF”

Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF: Și, întorcându-ne la decembrie 2023, de când am intrat noi în acest mandat, nu am avut evenimente pe niciunul dintre cele trei sectoare. Toate situațiile cu potențial risc au fost prevenite cu sprijinul specialiștilor din cadrul Autorității.

Tocmai de aceea, cred că, după ce va trece această reașezare în zona fiscal-bugetară, putem să vorbim și de un restart al Autorității de Supraveghere Financiară într-un context și un rol pe care îl merită în cadrul societății.