Domnul Cîmpeanu se bagă cu picioarele într-o vitrină ca elefantul, încercînd să aranjeze cu trompa cristalele și florile de porțelan.
Aș putea presupune că Eduard Hellvig a luat foc din moment ce a ieșit la rampă după o lungă perioadă de tăcere.
Cum răspunde pachetul de legi „întrebărilor care vin si din societate?” Răspunde pe dracu’! Pe societate n-o întreabă nimeni!
O cascadă de zîmbete, ca niște semne de drag, bucurie și afacere reușită se prăvălea pe fețele celor doi.
În Marea Neagră, situația este destul de bizară. În mod evident, au apărut numeroase nave care trebuie să preia mărfuri, unele dintre ele cumva neașteptate: caolin, minereuri de tot felul, produse care (…
De ziua lui, Klaus Iohannis s-a trezit cu un car de înjurături pe propriul site, cel pe care le mulțumea celor care l-au felicitat.
Vedeta populară” chiar este o sărbătoare pentru spiritul românesc. Sunt scoase din cenușa timpului cîntece de ritual, bocete, doine, cîntece de leagăn (…)
Ar fi trebuit să merg sîmbăta trecută la protestul din Piața Universității! Doar 200 de oameni vor să apere libertățile?
Mă întorc în fiecare vară la Costinești,„în căutarea timpului pierdut”. Ceva inexplicabil mă îneacă și altceva mă revoltă.
Țineți minte un lucru, aproape regulă în țara noastră! În spatele a mai toate declarațiile politice sforăitoare se află un pod de la Luțca gata să cadă!
Precizarea este absolut șmecheră. Nu validează definitiv o hoție, dar o salvează și o face aproape imposibil de prins. De ce?
Dacă nu l-ar fi interesat și n-ar fi solicitat amănunte, nici dracu’ nu s-ar fi dus la Cotroceni ca să-i transmită o informație care să nu-l intereseze.
Cum se face că autoritățile din România n-au mai raportat capturi importante și nici rețele destructurate, în contextul în care, prin locurile preferate ale celor tineri, miroase de trăznește? Nu cumva banii din piața drogurilor se preling la polițiai și la politicieni?
Despărțirea lui Dacian Cioloș de USR pare a fi un semn prost pentru ambele părți. Dacian Cioloș nu poate conduce decît în stil mini Napoleon,
De ani de zile, ai noștri ”dau pe lîngă minge”. În economie, în diplomație, în politică, în finanțe, în negocieri, în gestionarea treburilor capitale ale statului.
Ce i-a apucat, totuși, să declanșeze acest val de modificări legislative în direcția sporirii de putere și al restrîngerii controalelor de tip democratic, inclusiv la bani?
La ora aceasta, tandemul președintele României–-director al SRI–director SPP poate exercita un control nedemocratic asupra oricărei instituții publice, indiferent de responsabilități și de atribuții.
Dacă invitații sau organizatorii erau hotărîți să pună umărul la cîteva proiecte importante pentru țară ar fi făcut-o pînă acum
Despre ideile liberale lansate în Poiană nu mai este nimic de zis. Despre împărțelile convenite, vom vorbi mai tîrziu cînd ele vor ajunge la presă!
Gata, nu mai putem vedea un meci de fotbal fără accente erotice, fără circul tipic american într-o Europă care a uitat frumusețea spectacolelor de altădată.
După publicarea editorialului despre absurdul și ridicolul situației cu privatizarea centralei Mintia, am primit un mesaj din partea unui cititor.
Spre uimirea partidului, marea performanță a lui Ciolacu, despre care nu prea vorbește pe șeleau, este aceea că a mufat PSD-ul la comenzile Comisiei Europene și ale SUA.
Dezastrul economic al țării noastre are la bază calitatea lumii politice din România. Din foame și din prostie, ea a desemnat în poziții cheie nenumărate capete de lemn și sforari de ocazie.
A fost Klaus Iohannis liberal în fibră cum sunt și eu meteorit și i-a păsat de PNL cum îi pasă lui Maduro de republicanii americani.
Dar Marcel Ciolacu exclude din ecuația împărțirii greutății economice chiar categoria din care face parte. Adică politicienii și aparatul de stat
O istorioară personală ar putea să mă ajute să spun ceva despre el. Păstrez cu sfințenie o carte a lui Nicolae Iorga, semnată ”N Iorga” și intitulată ”O viață de om. Așa cum a fost”…
