Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) l-a găsit pe ministrul de Externe, Teodor Baconschi, vinovat pentru discriminare, în contextul afirmaţiei sale legate de romi şi infracţionalitate şi l-a sancţionat cu un avertisment, au declarat, joi, pentru Mediafax, surse din instituţie.
„Am analizat, în consiliu, o plângere referitoare la afirmaţiile domnului Baconschi despre romi şi infracţionalitate şi am ajuns la concluzia că acestea reprezintă un act de discriminare”, au spus sursele citate.
„Sancţiunea pentru domnia sa a fost o recomandare, adică un fel de avertisment. Asta înseamnă că, la o eventuală abatere, va fi considerat recidivist şi va fi amendat, însă noi sperăm să nu se ajungă acolo”, au mai precizat sursele citate.
Acestea nu au putut preciza care a fost rezultatul exact al votului în cazul Baconschi.
Conform legii, ministrul de Externe poate contesta în instanţă decizia CNCD.
Mai multe zeci de organizaţii nonguvernamentale au cerut demisia sau demiterea ministrului de Externe, Teodor Baconschi, reprezentanţii acestora declarându-se nemulţumiţi de un fragment dintr-un discurs al demnitarului pe care îl consideră „rasist” şi în legătură cu care l-au reclamat la CNCD.
ONG-urile au fost nemulţumite de o declaraţie făcută de Teodor Baconschi în timpul întrevederii cu secretarul de stat francez pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, în 11 februarie 2010, dar şi de un comunicat de presă al Guvernului, din aceeaşi zi, menit să informeze despre temele discuţiei dintre Emil Boc şi Lellouche.
„Vorbind despre comunitatea română din Franţa, ministrul Baconschi afirma, conform declaraţiei de presă de pe site-ul MAE: «Avem nişte probleme fiziologice, naturale, de infracţionalitate în sânul unora dintre comunităţile româneşti, în special în rândul comunităţilor cetăţenilor români de etnie romă.» Ministrul asociază în mod direct infracţionalitatea cu etnia. Mai mult decât atât, într-o manieră de maximă gravitate, dă o explicaţie biologică asocierii în infracţionalitate, explicaţie caracteristică Germaniei naziste în motivarea Holocaustului”, scriau într-un comunicat din februarie reprezentanţii celor câteva zeci de organizaţii militante pentru drepturile omului care au sesizat problema.
În opinia reprezentanţilor acestora, Baconschi „nu este la curent cu faptul că asocierea infracţionalităţii cu etnia, acel «racial profiling», nu este nici în spiritul, nici în litera legii europene a secolului XXI pe care o invocă, dimpotrivă”.
Reprezentanţii ONG-urilor mai susţineau că asocierea etniei cu infracţionalitatea „lezează dreptul romilor la demnitate” şi încalcă normele româneşti, europene şi internaţionale în materia drepturilor omului.
Mai mult, declaraţiile de acest gen nu sunt o premieră în peisajul public românesc, susţineau ONG-urile, amintind de „cazul premierului Călin Popescu-Tăriceanu, sancţionat” la momentul respectiv de societatea civilă.
Protestul a fost iniţiat atunci de ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Alianţa Civică a Romilor din România (ACRR), Asociaţia ACCEPT, Centrul de Resurse Juridice şi Centrul Euroregional pentru Iniţiative Publice, şi susţinut de alte câteva zeci de organizaţii care se ocupă de promovarea drepturilor omului.
În replică, Teodor Baconschi declara la o întâlnire cu reprezentanţii romilor că nimic din convingerile sale nu are de-a face cu rasismul, dar că în calitatea sa nu poate să ignore sau să subestimeze semnalele critice primite din orice stat UE care se confruntă cu infractori.
„Domnul Lellouche a venit însoţit de trei parlamentari cu un mesaj foarte sever, acela că autorităţile franceze roagă autorităţile române să se mobilizeze pentru a diminua infracţionalitatea în cadrul comunităţii româneşti pentru că aceasta a atins un nivel ingrijorător”, spunea Baconschi. El adăuga că i-a transmis omologului francez că România nu are „cetăţeni de două categorii şi că încercarea de a cataloga în două grupe este extrem de periculoasă”.