Benjamin Netanyahu, noul Saladin

Președintele american Donald Trump refuză să semneze un acord cu Iranul. New York Times citează surse anonime care afirmă că Trump, mai presus de orice, nu dorește să elibereze activele iraniene confiscate. Dacă acest lucru este adevărat sau reprezintă dezinformare deliberată din partea Casei Albe nu poate fi verificat.

Trump nu dă drumul banilor Iranului

Declarațiile contradictorii ale lui Trump privind săptămânile de ”negocieri” cu Iranul influențează în principal piețele bursiere și platformele de pariuri. Persoanele cu informații din interior au obținut profituri substanțiale de la începutul războiului.

New York Times spune că președintele Trump a răspuns astfel refuzului Iranului de a ceda în privința materialului său nuclear. ”Președintele Donald Trump a înăsprit termenii unui posibil cadru pentru un acord care să pună capăt războiului din Iran și a trimis aceste modificări propuse înapoi Iranului pentru analiză, potrivit a trei oficiali,” scrie NY Times. ”Trump a fost îngrijorat de părți ale potențialului acord care ar include deblocarea fondurilor pentru iranieni, au spus doi oficiali”.

Teheran: tot ce se spune sunt speculații

Ministrul de Externe al Iranului, Abbas Araghchi, spune că ”este în curs un schimb de mesaje” cu Statele Unite, în contextul negocierilor blocate. El a declarat pentru agenția IRNA că ”nu putem judeca până când nu se ajunge la o concluzie clară; tot ceea ce se spune acum sunt speculații și nu ar trebui luat în serios până nu este confirmat”.

”Marea greșeală” a Iranului

Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a avut o poziție dură în aparițiile televizate de duminică. El a declarat la FoxNews că Iranul a făcut o „mare greșeală” atacând vecinii din Golful Persic în ultima săptămână. O bază americană din Kuweit ar fi fost de asemenea atacată recent cu o rachetă balistică. Racheta ar fi fost interceptată, dar însă resturile căzute ar fi rănit cinci militari americani.

Iranul și-ar fi făcut un deserviciu prin aceste atacuri, sugerează Bessent. ”Am avut mulți aliați foarte buni care poate nu au fost complet transparenți cu noi în privința banilor – bani iranieni care erau în sistemele lor bancare – dintr-odată au devenit foarte cooperanți, fiind dispuși să predea conturi sau să ne ajute să blocăm conturi,” a spus Bessent.

”Apoi a fost blocada incredibilă. Blocada economică a fondurilor și blocada fizică a navelor care nu mai intră sau ies din porturile iraniene,” a adăugat el. ”Insula Kharg este închisă. Acelea sunt principalele lor facilități de încărcare a petrolului în Iran, ceea ce înseamnă că vor trebui să înceapă să oprească extracția din puțuri”, a spus Bessent.

Este armistițiu, dar Israelul continuă invazia în Liban

În vreme de negocierile dintre Iran si SUA ajung din nou într-un impas și presedintele Trump sugerează că vor dura mai mult, guvernul israelian avansează în invadarea Libanului. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a ordonat armatei să-și extindă controlul asupra Libanului. Duminică, Netanyahu a celebrat capturarea castelului cruciat Beaufort din Liban și a crestei strategice din jur de către forțele israeliene. El a descris acest lucru ca pe o ”schimbare dramatică” în politica Israelului. Trebuie notat că Israelul a acceptat un armistițiu în Liban, la finalul lunii aprilie. Totul se întâmplă în vreme ce este în vigoare o încetare a focului.

Ce ascunde ocuparea unui castel cruciat

Castelul construit în secolul 12 de regii cruciați ai Ierusalimului a fost ocupat la scurt timp de sultanul Saladin. Castelul a fost ocupat de armata israeliană și în 1982, când in misiune au murit mai mulți militari. Era a doua invazie în Liban (aflat în războiul civil ce avea să se încheie în 1990), după cea din 1978. Israelul a ocupat sudul Libanului din 1978 până în 2000. ”Capturarea Beaufort constituie o etapă spectaculoasă și un punct de cotitură decisiv în politica pe care o urmăm”, a declarat Netanyahu, potrivit Times of Israel. ”De acum înainte, directiva mea este să intensificăm și să extindem controlul nostru asupra zonelor care se aflau sub controlul Hezbollahului”.

Este o narațiune preluată de toate marile agenții internaționale de presă. Are rolul să ascundă marile probleme ale guvernului Netanyahu: atacurile constante ale Hezbollah la care sunt expuse localitățile din nordul Israelului, incapacitatea de a elimina gruparea Hezbollah și alegerile din această toamnă. Hezbollah, decapitată în cursul anului trecut și acum aflata sub atacul armatei Israelului, s-a transformat într-o mișcare de gherilă cu multe celule ce acționează independent. Este mult mai greu pentru Israel să o elimine în actuala formă. Apoi, invazia în Liban legitimează în parte discursul Hezbollah cum că ar apăra Libanul în fața Israelului.

Va fi război până la toamnă?

Raportul de forțe înclina clar în favoarea Israelului. Libanul nu mai este o problemă strategica, ci una tactică. Confruntarea cea mai importantă este cea din Golf, inițiată de Israel, dar care acum se duce, pentru moment la masa negocierilor, între Washington și Teheran. Între cele două conflicte este o legătură directa – Iranul cere ca orice acord de pace cu SUA să cuprindă și Libanul. În ciuda armistițiului, guvernul Netanyahu continuă războiul în Liban, ocupă obiective simbolice și bombardează Beirutul.

Refuzul lui Donald Trump de a semna acordul cu Iranul permite Israelului să-și extindă zona de ocupație din Liban și să aibă mai multe pârghii de presiune asupra negocierilor SUA-Iran. Războiul din Liban are și un rol important in perspectiva alegerilor din octombrie. Starea de război l-a favorizat până acum la urne pe Benjamin Netanyahu. Este contextul în care cotidianul de stânga Haaretz se întreabă dacă Trump îi va permite lui Netanyahu să continue războiul cu Hezbollah până la alegeri. Ar însemna prelungirea crizei petrolului și probabilitate și mai mare pentru o criză economică globală.