București-Ilfov, printre regiunile UE cu cea mai mare creștere economică. Două regiuni din România au înregistrat scăderi de peste 10%

Eurostat arată diferențe economice majore între regiunile României. București-Ilfov crește puternic, în timp ce Sud-Muntenia și Oltenia înregistrează reculuri de două cifre.

București-Ilfov, printre regiunile UE cu cea mai mare creștere economică. Două regiuni din România au înregistrat scăderi de peste 10%

Sursă foto: pixabay.com

Eurostat arată diferențe economice majore între regiunile României. București-Ilfov crește puternic, în timp ce Sud-Muntenia și Oltenia înregistrează reculuri de două cifre.

Regiunea București-Ilfov se află printre zonele Uniunii Europene cu cea mai mare creștere a PIB-ului pe cap de locuitor în perioada 2019-2024, în timp ce Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au înregistrat unele dintre cele mai mari scăderi din blocul comunitar. Datele publicate de Eurostat arată diferențe puternice între regiunile României, cu o capitală care se dezvoltă rapid și zone în care activitatea economică a pierdut teren.

În intervalul analizat, PIB-ul pe cap de locuitor din București-Ilfov a crescut cu peste 33%, plasând regiunea printre primele din Uniunea Europeană. Doar două regiuni din Irlanda au raportat creșteri mai mari: Eastern and Midland, cu 38%, și Northern and Southern, cu 36,4%. București-Ilfov a fost urmată în clasament de Malta, cu un avans de 32,9%, și de regiunea franceză Mayotte, cu 32,1%, potrivit datelor Eurostat.

Evoluția regiunii Capitalei contrastează cu ritmul general al economiei europene. În aceeași perioadă, PIB-ul Uniunii Europene a crescut în termeni reali cu o medie de 5,6%. Perioada 2019-2024 este relevantă și pentru că include efectele pandemiei de COVID-19 și anii de redresare economică de după criză.

Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, printre regiunile cu cele mai mari scăderi

La polul opus se află două regiuni din România care au înregistrat reculuri de două cifre. PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut cu 13,5% în Sud-Muntenia și cu 11,3% în Sud-Vest Oltenia între 2019 și 2024, potrivit datelor Eurostat.

Sud-Muntenia se numără astfel printre cele cinci regiuni europene cu cele mai accentuate contracții ale activității economice în perioada analizată. Cele mai mari scăderi au fost raportate în regiunea bulgară Yugoiztochen, de 20,5%, și în regiunea greacă Dytiki Makedonia, de 18%. Au urmat Groningen, din Țările de Jos, cu o scădere de 14%, Sud-Muntenia, cu 13,5%, și Sud-Vest Oltenia, cu 11,3%.

Datele arată că evoluția economică nu a fost uniformă în Uniunea Europeană. Dintre cele 244 de regiuni de nivel NUTS 2 analizate de Eurostat, 197 au înregistrat o creștere a activității economice în 2024 față de 2019. În schimb, PIB-ul pe cap de locuitor a scăzut în 46 de regiuni și a rămas neschimbat într-una singură, Ciudad de Ceuta, din Spania.

Diferențe mari între Capitală și restul țării

Avansul București-Ilfov scoate în evidență decalajul dintre regiunea Capitalei și restul României. Datele Eurostat pentru 2024 arată că București-Ilfov a ajuns la un PIB pe cap de locuitor, calculat la standardele puterii de cumpărare, de aproximativ 188% din media Uniunii Europene. În schimb, toate celelalte regiuni ale țării au rămas sub media comunitară.

Regiunea Vest se situa la aproximativ 78% din media UE, urmată de Nord-Vest și Centru, în timp ce Sud-Muntenia ajungea la aproximativ 55%, iar Nord-Est la numai 48%. Aceste cifre arată că dezvoltarea economică este concentrată în jurul Capitalei, în timp ce alte zone continuă să recupereze decalajele față de media europeană.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.