Studiind arhiva muzeului „Prof. Dr. Victor Babeș”, am descoperit revista „România Nouă Ilustrată”, nr.7, anul 1 din septembrie 1928, tipărită la Editura „Fundațiunea I.V.Socec”, București, în care este publicat un articol cu titlul pe care mi-am permis să-l preiau pentru parfumul epocii și veridicitatea ideilor transmise de un medic din acea perioadă – doctorul V.Trifu.
Descrierea oricât de sumară a vieții și activității științifice a celor doi oameni de știință nu poate fi cuprinsă în câteva rânduri sau pagini de revistă, preocupările lor în atâtea domenii vaste ale medicinei „au creat și au construit temelia medicinei moderne”. Pasteur a pornit de la studiul fizicii și chimiei, a trecut în domeniul patologiei plantelor și animalelor și a ajuns în domeniul patologiei umane, pe care a revoluționat-o. Babeș, a pornit de la studiul medicinei umane, a realizat studii strălucite în domeniul bacteriologiei și anatomopatologiei atât în domeniul medicinii veterinare, cât și în cel al medicinii umane. Datorită geniului lor creator, gândirea lui Pasteur și Babeș se baza pe studii, raționamente, idei, descoperiri inovatoare, unele pe care, probabil, nu au avut timp să le facă cunoscute în totalitate– „Câți ani mi-ar trebui, spunea Babeș, să pot scrie toate care le am în minte?”
Louis Pasteur (1822-1895) și Victor Babeș (1854-1926) au fost considerați pionierii domeniului microbiologiei. Amândoi au realizat descoperiri foarte importante în domeniul științelor medicale și al chimiei, amândoi au fost talentați la desen – ceea ce i-a ajutat în redarea materialelor anatomo-patologice ale institutelor pe care le-au fondat și au trăit o viață destul de îndelungată pentru acea perioadă, de 72 de ani.
Cercetările de specialitate ale lui Louis Pasteur asupra turbării încep în 1880. După multiple încercări de a obține un preparat cu calități de vaccin și după multe ezitări, Pasteur face prima încercare la un copil mușcat de un câine turbat. În vara anului 1885, începe prima serie de injecții și, trei luni mai târziu, copilul este salvat. Astfel că, în decursul aceluiși an, Louis Pasteur a pus la punct un vaccin terapeutic, administrat la scurt timp după infectare.
Victor Babeș, având deja titlul de doctor în medicină (1878), pe când era conferențiar la Facultatea de Medicină din Budapesta (1881-1885) reușește să obțină două burse de specializare de la guvernul maghiar pentru Franța și Germania, astfel că ajunge să lucreaze în laboratoarele mai multor personalități în domeniul medical: Louis Pasteur, André Victor Cornil, Rudolf Virchow, Robert Koch și alții. În anii următori, Pasteur începe o frumoasă colaborare cu medicul Victor Babeș.
Sosit în România în anul 1887, Victor Babeș începe și el cercetările, de data aceasta pe cont propriu, la Institutul său de Bacteriologie din București, fondat în același an, începând să se distanțeze de Pasteur, prin încercări noi de îmbinare a vaccinului cu serul antirabic.
În anul 1912, publică la Paris „Tratatul despre rabie”, în care expune „metoda românească de tratament antirabic”. Tratatul despre rabie a avut un mare succes în lumea medicală europeană, Victor Babeș fiind premiat de Academia de Științe de la Paris. Confirmarea descoperirilor lui Babeș e dată de primirea premiului Briand al acestei academii, în urmă căruia doctorul roman a fost și este considerat al doilea rabiolog după Louis Pasteur.
Articol D.S. Olteanu, muzeograf Muzeul Victor Babeș/ Muzeul Municipiului București
Sursă foto :
Louis Pasteur – https://en.wikipedia.org/wiki/Louis_Pasteur
Victor Babeș – Colecția Muzeului Victor Babeș
Vaccinuri, bacterii, viruși:))citez dintr-un clasic in viată „Ai văzut dumneata virusul Covid?”
Mă faci să zîmbesc,. Păi ați avut și voi un medic mai cu empatie și profesionalist, educat prin alte meleaguri,. Ce puii mei a făcut el pentru omenire cînd nici in rumania nu a fost lăsat să profeseze ?/
Foarte bună idee să ne reamintiți aceste nume.
Pe cand un articol despre Antoine Beauchamp, alternativa la Pasteur pe care ar fi avut-o medicina moderna?
RC anomimul fara personalitate arunca doua nume sai fie Elenei Popa de reamintire.
Deja in comentarii se aminteste de alternativa la Pasteur, dar RC probabil ca nu avea habar de asa ceva si nu avea cum sa aminteasca, mai ales acum in perioada crizei virusurilor de vre-o alternativa si posibilitatile ei, caci de pasteurizati suntem destul. Toate alimentele sunt pasteurizate si radiate ca sa reziste pe rafturile magazinelor straine din tara luni si ani de zile.
Este o problema foarte serioasa pe care RC ar trebui sa o studieze si sa o prezinte aici despre sanatatea publica si malthusianismul pharmei.
Hai succes la treaba.