Bolojan cere un „Pact pentru Energie”, cu schimbări în premieră pentru Cernavodă, prosumatori și companiile de stat

Bolojan vrea accelerarea proiectelor de la Iernut și Mintia, care ar putea aduce peste 1.500 MW în sistem

Prima direcție indicată de premierul interimar este creșterea producției de energie.

Bolojan susține că finalizarea cât mai rapidă a investițiilor de la Iernut și Mintia ar crește producția disponibilă în bandă, astfel încât sistemul să aibă mai multă energie în orele de seară și în perioadele reci.

Conform șefului Executivului, cele două centrale vor aduce, în funcționare normală, „peste 1.500 MW în sistem”.

Bolojan mai spune și că realizarea racordărilor și obținerea avizelor trebuie urgentate, întrucât aceste etape pot însemna „ani câștigați pentru investițiile mari”.

În privința producției nucleare, premierul interimar consideră că România trebuie să rezolve problema debitului de apă necesar funcționării centralei de la Cernavodă.

El propune punerea în practică a proiectului pentru creșterea debitului pe Dunărea Veche către Cernavodă, prin soluția de la Bala 2. Bolojan afirmă că există deja studiul de fezabilitate și avizele și că sunt necesare verificarea datelor tehnice, actualizarea indicatorilor, asigurarea finanțării și începerea execuției.

„Nu putem vorbi serios despre realizarea noilor grupuri 3 și 4 de la Cernavodă dacă nu rezolvăm problema apei necesare pentru funcționarea centralei”, spune el.

Premierul cere investiții mai rapide în stocare: „Avem producție mare la prânz și consum mare seara”

O altă prioritate prezentată de Bolojan este creșterea capacităților de stocare, oficialul fiind de părere că una dintre problemele ultimilor ani a fost dezvoltarea producției fotovoltaice și eoliene fără o dezvoltare pe măsură a capacităților de stocare.

„Avem producție mare la prânz și consum mare seara, ceea ce generează dezechilibre și volatilitate”, afirmă premierul interimar.

În acest context, Bolojan propune ca schemele de finanțare să fie orientate către stocare, proiectele aflate deja într-o fază avansată să fie urgentate, iar hibridizarea hidrocentralelor să fie pusă în practică. El susține că Hidroelectrica, care are capacități autorizate pe care nu le atinge, ar putea instala rapid noi capacități și ar putea ajunge la aproximativ 1.500 MW de stocare în următorii doi ani.

Planul propus de premierul interimar îi vizează și pe prosumatori. Bolojan spune că România are peste 350.000 de prosumatori, însă doar o treime au baterii de stocare. Oficialul susține că aceștia trebuie stimulați să își crească autoconsumul și să investească în baterii, inclusiv printr-un sistem de tarifare dinamic și prin cofinanțarea instalării acestora.

În același timp, Bolojan propune ca noile capacități fotovoltaice să poată fi dezvoltate doar împreună cu soluții de stocare. În opinia sa, reguli clare de acest tip ar putea influența deciziile de investiții și ar contribui la reducerea dezechilibrelor din sistem.

Bolojan vrea ca investițiile să devină obiectiv principal pentru companiile strategice din energie

O altă componentă a planului este schimbarea modului în care sunt administrate companiile strategice din energie.

Ilie Bolojan spune că acestea produc mai mult de jumătate din energia României și consideră că investițiile și realizarea proiectelor trebuie să se regăsească printre obiectivele principale din contractele de mandat.

„Nu este suficient să avem profituri dacă nu investim în capacități noi și în modernizarea celor existente”, afirmă premierul interimar. El susține că este nevoie de management competent, iar numirile trebuie făcute pe baza competenței și a rezultatelor, nu a „clientelismului sau a loialităților politice”.

Liderul de la Palatul Victoria susține că toate aceste măsuri ar trebui reunite într-un „Pact pentru Energie”, care să fie discutat în această toamnă și să beneficieze de continuitate indiferent de schimbările politice. Premierul interimar subliniază că problemele sistemului energetic nu pot fi rezolvate „într-un an” sau printr-o singură decizie și pledează pentru politici stabile și investiții menținute pe mai mulți ani. Obiectivul, potrivit declarației sale, este un sistem energetic „mai echilibrat, mai predictibil și mai eficient”, cu costuri cât mai mici pentru cetățeni și companii.

Află și Criza de pe Dunăre nu e doar energetică, e o bombă a pieței de energie de care statul nu cred că știe