Bosniacii au scăpat de vizele pentru UE. Moldovenii se uită încă spre Rusia

Cetăţenii bosniaci şi albanezi vor putea călători în ţările Spaţiului Schengen şi în întreaga UE fără vize, începând de miercuri, a anunţat europarlamentara Tanja Fajon, care va călători miercuri, de la Sarajevo la Strasbourg, cu un prim grup de bosniaci care profită de această decizie.

Minşitrii de Externe din statele UE au decis, în noiembrie 2009, liberalizarea tregimului de vize pentru cele doua state din Balcanii de Vest, însă data intrării în vigoare a hotărârii nu era cunoscuta.

Albania şi-a depus candidatura pentru a deveni membra UE în aprilie 2009, la un an dupa ce a obţinut aderarea la NATO.

Cazul Bosniei-Hertegovina este însă mai special, iar Republica Moldova poate reclama un tratament similar din partea UE, având în vedere situaţia din cele două state. Dacă acest lucru nu se întâmplă este pentru că Bosnia-Hertegovina face parte din aşa-numitul pachet al Balcanilor de Vest, al ţărilor cu o cale mai scurtă către Europa. Moldova este inclusă în Parteneriatul Estic, un instrument al UE care include foste state sovietice implicate în conflicte îngheţate (Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia), dictatoriale (Belarus) sau mult prea greu de integrat sub aspectul numărului de locuitori, importanţei strategice şi dezvoltării economice (Ucraina).

Bosnia-Herţegovina, cu un numar de locuitor asemenator celui al Moldovei, dar cu un PIB net superior, şi-a depus deja candidatura la NATO şi îşi poate depune candidatura pentru UE după închiderea Biroului Înlatului Reprezentant ONU, instituţia care asigură o buna parte din conducerea tarii. Acest lucru poate avea loc în 2011.

Aceste evoluţii au loc în următorul context.

Guvernul de la Sarajevo a fost incapabil să stea pe propriile picioare de la sfârşitul războiului, marcat prin acordurile de la Dayton, din 1995. Ajutorul internaţional oferit în perioada 1996-2007 a fost, in cifre absolute, de 14 miliarde de dolari, mai mult decât s-a cheltuit pentru reconstrucţia Germaniei şi a Japoniei după Al Doilea Război Mondial. Cu toate acestea, ţara rămâne în ruină, cu o rată a şomajului de 41,6% şi o contracţie economică de 3% în 2009. În Bosnia există 500.000 de arme deţinute ilegal, una la opt locuitori, iar unul dintre oficialii însărcinaţi cu combaterea criminalităţii a fost arestat în Croaţia sub acuzaţia de trafic de arme. Aproape 100% dintre bosniaci consideră ca fenomenul corupţiei este unul endemic, potrivit Băncii Mondiale. Potrivit unui studiu al Consiliului European pentru Relaţii Externe, „Bosnia-Herţegovina şi Kosovo nu au capitalul uman şi instituţional necesar pentru a implementa măcar jumătate din procesul unor eventuale acorduri de asociere la UE, în următorii zece ani”.

În timp ce bosniacii au obţinut liberalizarea vizelor, în Moldova majoritatea electoratului prefera Partidul Comuniştilor, iar politicienii se luptă pentru formarea unui guvern şi stabilirea orientării sale către Rusia sau către UE.

Prooccidentalii care au condus ţara în ultimul an promit că în 2011 vor depune cererea de aderare la UE şi că în 2012 moldovenii vor putea călători în UE fără vize. Pentru aceasta este însă necesar ca prooccidentalii să revină la putere, după anticipatele din noiembnrie. În caz contrar, Partidul Comuniştilor a propus perspectiva încurajatoare a aderării ţării la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Aceasta ar reduce şansele integrării europene, mai cu seamă pentru că UE are propria sa piaţă internă.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.